Pe aceeași temă
"Curtea constată că legea criticată a fost adoptată, pe de o parte, cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin. (1) din Constituţie, şi, pe de altă parte, cu încălcarea principiului consacrat de art.16 alin.(2) din Constituţie, potrivit căruia 'nimeni nu este mai presus de lege'. (...) În concluzie, având în vedere că soluţiile legislative privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, a căror neconstituţionalitate a fost reţinută, constituie elemente esenţiale ale reglementării actului normativ, Curtea constată că viciile de neconstituţionalitate afectează actul normativ, în întregul său", se arată în motivarea publicată pe site-ul CCR, preluată de Agerpres.
CCR a constatat că înfiinţarea Fondului este expresie unei operaţiuni juridice cu caracter individual, aplicabilă unui singur caz expres determinat, iar societatea constituită, deşi nu dispune de prerogative de putere publică, prestează un serviciu public, situaţie în care îi sunt aplicabile prevederile art.191 alin.(2) din Codul civil, fiind aşadar o persoană juridică de drept public.
"Prin urmare, (...) înfiinţarea unei societăţi, precum cea de faţă, se dispune printr-un act de reglementare secundară, care se subsumează competenţei autorităţii administraţiei publice centrale. Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare a actelor cu caracter infralegal, administrativ şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii. Din această perspectivă, Curtea reţine că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispoziţiilor art.1 alin.(4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive, singura autoritate publică cu atribuţii în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ", se menţionează în motivare.
CCR a mai constatat că, potrivit cadrului normativ în vigoare, înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, ca societate pe acţiuni, se poate realiza doar prin hotărâre a Guvernului, act cu caracter administrativ prin care se aprobă şi actul constitutiv al societăţii.
"Ca urmare a constatării viciilor de neconstituţionalitate extrinsecă determinate de încălcarea dispoziţiilor menţionate mai sus, în special a celor privind rolul Parlamentului, Curtea apreciază că nu mai este necesară examinarea criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă raportate la principiul bicameralismului parlamentar şi nici a criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă formulate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate", se precizează în motivare.
Pe 18 iulie, CCR a dezbătut trei obiecţii de neconstituţionalitate formulate separat de 51 de deputaţi aparţinând USR şi PMP, 66 de deputaţi aparţinând PNL, respectiv de preşedintele Klaus Iohannis. Constatând identitatea de obiect a celor trei sesizări, Curtea Constituţională a dispus conexarea acestora.
În urma deliberărilor, CCR, cu majoritate de voturi, a admis obiecţiile de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi pentru modificarea unor acte normative este neconstituţională în ansamblul său.
Potrivit unui comunicat de presă transmis la acel moment, Curtea a reţinut că înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii dă expresie unei operaţiuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin definiţie, numai unui singur caz expres determinat, creând o societate cu un singur acţionar supusă regulilor prevăzute de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1066 din 17 noiembrie 2004, şi art. 17 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora "unităţile economice de interes republican se organizează ca societăţi comerciale prin hotărâre a Guvernului".
Prin urmare, Curtea a constatat că actul normativ criticat a fost adoptat cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin. (4) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.
Reactiile din PSD
"Urmeaza sa ne clarifice Curtea Constitutionala. (...) Cred ca in doua saptamani din momentul in care apare (motivarea, n.r.), apare si Fondul, dupa ce apare motivarea", a declarat, saptamana trecuta, Valcov la Romania TV, preluată de Ziare.com. Fostul ministru de Finante este in prezent consilier de stat in aparatul de lucru al prim-ministrului.
Pe 19 iulie, ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a declarat ca Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii va fi infiintat printr-o hotarare de guvern, dupa ce Curtea Constitutionala a anuntat ca nu este posibil acest lucru prin intermediul unei legi.
"Dupa decizia Curtii Constitutionale, pasii urmatori sunt la nivel de guvern - emiterea unei ordonante pentru a crea cadrul legal general pe care Curtea l-a considerat necesar, iar pasul urmator va fi emiterea unei hotarari de guvern pentru a stabili infiintarea Fondului", a spus Teodorovici.
Pe 18 iulie, Curtea Constitutionala a Romaniei a admis sesizarile formulate de presedintele Klaus Iohannis, de PNL, USR si PMP la legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii.
Grabă mare. Fondul Suveran ar putea fi înfiinţat în două săptămâni după motivarea CCR
„Urmează să ne clarifice Curtea Constituţională. (...) Cred că în două săptămâni din momentul în care apare (motivarea, n.r.), apare şi Fondul, după ce apare motivarea„, a declarat Vâlcov vineri seara la Romania TV.
Pe 19 iulie, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va fi înfiinţat printr-o hotărâre de guvern, după ce Curtea Constituţională a anunţat că nu este posibil acest lucru prin intermediul unei legi.
„După decizia Curţii Constituţionale, paşii următori sunt la nivel de guvern - emiterea unei ordonanţe pentru a crea cadrul legal general pe care Curtea l-a considerat necesar, iar pasul următor va fi emiterea unei hotărâri de guvern pentru a stabili înfiinţarea Fondului”, a spus Teodorovici.
Pe 18 iulie, Curtea Constituţională a României a admis sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, de PNL, USR şi PMP la legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.
Guvernul preia criticile Eurostat în cazul Fondului Suveran și le transmite parlamentului
O adresă remisă parlamentului și, implicit, coaliției PSD-ALDE, care a luat în brațe jucărica lui Dragnea & Vâlcov privind fondul suveran de investiții, riscă să creeze deja primele divergențe între guvernul Dăncilă și coaliția politică din parlament. E vorba de o adresă prin care guvernul, obligat în fapt să preia exigențele Eurostat, le transmite parlamentului și celor 185 de inițiatori PSD-ALDE ai proiectului de înființare a FSDI că nu e chiar așa cum vrea decidentul politic. Pnetru că există exigențe și norme europene asumate de România, singurele prin care se poate regla funcționarea unei asemenea structuri. Adresa este una pur tehnică dar e prima prin care, inevitabil, Dăncilă, ca șef al structurii emitente, se pune în opoziție cu majoritatea care a adus-o la Palatul Victoria. Și, implicit, cu Daddy. Adresa e încă o palmă dată politrucului Dragnea care pare a nu înțelege că nu poate guverna, nici măcar prin interpuși, după cum îl taie capul, transformând țara într-o tarla pe care o vătăfește după bunul plac. Mai devreme sau mai târziu, oricare dintre marionetele instalate de el la Palatul Victoria ajunge pe poziții divergente cu el nu din cauza vreunui puseu de conștiință ci doar pentru că acolo reprezintă niște structuri democratice, care se supun regulilor de funcționare a democrației și nu ale vătăfiei de partid.
Amendamentele Eurostat au fost însușite de guvern și transmise parlamentului într-o adresă care spulberă inițiativa PSD-ALDE.
Proiectul privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) conține prevederi care nu sunt în conformitate cu cerințele Eurostat, este avertismentul dat de guvern parlamentului în urma ședinței din 12 aprilie.
Instituția europeană nu cere altceva decât ca fondul să aibă independență în procesul de administrare a activelor, scrie Hotnews.ro într-o sinteză a adresei remise de guvern parlamentului.
Dacă nu va fi supus aprobării cu amendamente miercuri, în Senat, proiectul va intra la aprobare tacită, adică în forma sa inițială, pentru că termenul de aprobare tacită expiră în 18 aprilie, Senatul fiind prima cameră decizională. Guvernul avertizează parlamentul că forma adoptată miercuri de Senat va trebui transmisă și Eurostat cât mai urgent posibil.
”În procesul de elaborare și definitivare a actului normativ se urmărește ca FSDI să fie înființat ca societate cu activitate de intermediere financiară, care să respecte condițiile din metodologia UE, astfel încât să fie clasificat ca o companie în afara sectorului administrației publice de către Eurostat, respectiv să nu aibă imapct pe deficit și datorie publică. Pentru a se evita clsificarea FSDI în sectorul administrației publice, la analiza companiilor pentur care se preiau acțiunile deținte de stat ca aport în natură la capitalul social inițial al FSDI, s-a avut în vedere ca aceste companii să fie rentabile, să nu înregistreze pierderi și să nu fie deja clasificate în sectorul administrației publice.
Este important de menționat că procesul de monitorizare a activității FSDI de către Eurostat se va realiza ex-ante, prin analiza proiectului de lege, cât și ulterior, la aprobarea legii de înființare, dar și în activitatea propriu-zisă desfășurată de FSDI prin tranzacțiile pe care le efectuează, după cum procedează și în prezent cu celelalte instituții financiare”, scrie guvernul în adresa de 42 de pagini către parlament.
Reprezentanții Eurostat au constatat că proiectul are prevederi care ar afecta clasificarea Fondului în afara sectorului administrației publice. Acesta e motivul pentru care guvernul a transmis parlamentului o serie de amendamente la proiect care prevăd că Fondul nu va beneficia de garanții guvernamentale, că avea avea autonomie de decizie a Fondului în administrarea activelor și pasivelor. Trebuie eliminate acele prevederi care conduc la un control sau intervenție a statului în procesul de administrare. Un exemplu ar fi aprobarea de către stat, prin Ministerul Finanțelor, a contractării de împrumuturi. De aceea, Guvernul propune eliminarea prevederii din actul constitutiv potrivit căreia statul în calitate de acționar unic hotărăște cu privire la emisiunile de obligațiuni sau alte împrumuturi, această decizie urmând să fie luată de Consiliul de Supraveghere. Societățile care vor face parte din Fond să-și mențină autonomia de decizie, atât unele față de celelalte, cât și față de Fond. De asemenea, în Consiliul de Supraveghere să nu poată fi numiți mai mult de doi membri dintre funcționarii publici, condiție necesară pentru respectarea principiilor de bună practică în domeniul guvernanței corporative și evitarea controlului statului în procesul de luare a decizilor privind administrarea Fondului.
Amendamentele guvernului asumate de la Euroastat și transmise parlamentului
- Clientul nu poate fi decât guvernul
Un aspect care a rămas în analiză la nivelul Eurostat este cel privind clientul FSDI. Există interpretarea clientului din perspectiva activității desfășurate prin aplicarea politicii guvernamentale, iar în acest caz, singurul client ar fi Guvernul, se precizează în punctul de vedere. Această temere nu poate fi îndepărată prin nicio modificare în proiectul de lege, fondul urmând să fie deținut în întregime, pe întreaga durată de fucționare, de către stat.
- Mai puține societăți și fără pierderi
Guvernul vrea ca Fondul să fie format din pachete minoritare sau majoritare deținute de stat la 23 de societăți - nu 89 cum cer cei 185 de parlamentari PSD-ALDE care au inițiat proiectul. De asemenea, guvernul atrage atența că în lista inițiatorilor proiectului sunt cuprinse și companii cu pierderi sau companii clasificate în administrația publică, fapt care ar putea atrage clasificarea fondului în administrația publică, cu impact asupra deficitului bugetar.
- Capital social mai mic
Guvernul mai propune un capital social de 1,85 miliarde de lei format din aport în natură din pachetel de acțiuni față de 9 miliarde lei cât este în proiectul inițial. Guvernul spune că un capital social de 9 miliarde de lei ar conduce la epuizarea veniturilor din privatizare, care sunt deja angajate ca sursă de finanțare pentru o serie de acte normative în vigoare, și, de asemenea, ar determina diminuarea semnificativă a rezervei financiare (buffer) aflată la dispoziția Trezoreriei Statului.
Guvernul mai propune ca înstrăinarea de acțiuni și active să fie făcută în condiții de piață, de transparență și competitivitate. Rămâne în continuare articolul prin care înstrăinarea de acțiuni și active să fie exceptată de la prevederile OUG 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.
- Fără garanții guvernamentale
FSDI nu va beneficia de garanții guvernamentale sau de orice altă formă de sprjin din partea statului. Aceasta este una dintre cerințele din metodologia UE privind clasificarea FSDI în afara sectorului administrație publică, așa cum a rezultat din discuțiile cu Eurostat. FSDI trebuie să acționeze în condiții de piață, în scopul obținerii de profit și să-și asume riscul pentru toate tranzacțiile pe care le realizează.
- Autonomie în vânzarea acțiunilor ca aport în natură
FSDI nu poate încheia acte juridice, inclusiv acte ce au ca obiect sau pot avea efect întrăinarea, sub orice formă, de acțiuni ca aport în natură la capitalul social al FSDI, dacă prin efectul unui astfel de act, FSDI își va pierde poziția de acționar majoritar al societății emitente a acțiunilor.
Astfel, Guvernul propune fie eliminarea aliniatului, fie menținerea aliniatului, cu restricția că FSDI nu poate înstrăina acțiunile aduse ca aport în natură la capitalul social dacă își pierde poziția de acționar majoritar. În acest caz crește riscul de clasificare a FSDI în sectorul administrației publice, însă scad riscurile aferente transferului companiilor de stat, în special strategice.
Guvernul explică faptul că în urma discuțiilor cu Eurostat o altă cerință pentru clasificarea FSDI în afara sectorului administrație publică este ca organele de conducere ale FSDI să aibă autonomie de decizie în administrarea activelor și pasivelor FSDI. Astfel, Fondul ar trebui să poată administra fără nicio constrângere pachetele de acțiuni care vor constitui aport în natură la capitalul social inițial, asigurând administrarea acțiunilor de la companiile majoritare de stat, precum și întreaga activitate a acestor companii, inclusiv în ceea ce privește politica de acordare de dividende, precum și cea de listare și tranzacționare ulterioară a pachetelor de acțiuni.
Însă acest amendament implică o renunțare deliberată la menținerea unor pachete majoritare la companii considerate strategice, iar transferul către FSDI a participațiilor deținute de către stat, coroborat cu posibilitatea înstrăinării acestora fără nicio limitare, este de natură să implice riscuri menționate de Ministerul Justiției:
Instituirea unui mecanism derogatoriu de la actuala legislație a privatizării (OUG 88/1997) și Legea 137/2002 care respectă Constituția în sensul că 'statul are obligația să asigure protejarea intereselor statului' nu este de natură să protejeze proprietatea privată a statului, creând premisele unor vicii de neconstituționalitate.
Posibilitatea acestui Fond de a realiza operațiuni de privatizare în locul și pe seama Statului, fără posibilitatea de a se mai implica asupra participațiilor transmise la societățile din portofoliu și de a mai lua decizii importante în afaceri. Comparativ cu forma proiectului în care se asigură meținerea unei participații majoritare a FSDI la societățile din portofoliu, însă de pierdea majoritatea calificată, propunerea nouă poate conduce la diluarea semnificativă a participațiilor, chiar în totalitate.
Controlul Statului materializat numai prin Adunarea Generală a Acționarilor FSDI, dublat de lipsa implicării în mecanismul de decizie, s-ar putea dovedi ca fiind tardiv față de dinamica unei afaceri cu participații/ instrumente financiare în general.
- Societățile care formează Fondul trebuie să fie independente
Guvernul mai propune introducerea unor aliniate care să prevadă că societățile din portofoliul FSDI nu se vor angaja în practici anticoncurențiale. Asfel, societățile își vor stabili în mod independent strategiile comerciale și comportamentul pe piață. Fondul, în calitatea sa de acționar, nu va stabili și nu va influența, direct sau indirect, strategiile comerciale și comportamentul pe piață al societăților pe care le deține în portofoliu, și nu se va implica în activitatea de zi cu zi a companiilor. De asemenea, propune interzicerea schimburilor de informații sensibile din punct de vedere comercial între societăți. FSDI nu va putea impune și nu va facilita, direct sau indirect, schimbul de informații sensibile din punct de vedere comercial între societățile pe care le deține în portofoliu.
- Managerii trebuie selectați conform principiilor guvernanței corporative
Guvernul mai propune interzicerea numirii și participării acelorași persoane în organele de conducere (consiliu de administrație, consiliu de supraveghere, directorat) a două sau mai multor societăți aflate în portofoliul FSDO și nu vor face parte din organele de conducere persoane care sunt deja în conducerea unor companii active în același sector economic.
Potrivit Guvernului, Consiliul de Supraveghere trebuie format din 9 membri, din care maxim 2 membri pot fi din rândul funcționarilor publici sau altor categorii de personal din cadrul autorității publice tutelare ori din cadrul altor autorități sau instituții publice. Membrii CS sunt desemnați de Adunarea Generală a Acționarilor, în conformitate cu procedurile OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă.
Guvernul propune eliminarea aliniatului care prevede că FSDI este exceptată de la prevederile OUG 109/2011. În acest sens, Guvernul invocă discuțiile cu Eurostat care a cerut ca managementul FSDI să aibă autonomie de decizie.
Guvernul propune ca primii membri ai CS să fie numiți temporar (maxim 18 luni) de acționar prin Ministerul Finanțelor, iar aceștia să numească Directoratul. Numirea primilor membri ar urma să fie facută în baza unui proces de selecție, prin respectarea criteriior prevăzute de OUG 109/2011. Forma actuală a proiectului de lege prevede că primii membri vor fi numiți prin hotărâre a celor două Camere ale Parlamentului.
De asemenea, propune ca managerii să fie remunerați în baza unor indicatori de performanță stabiliți prin mandat. Membrii CS nu pot fi membri ai Directoratului, iar mandatul lor va fi de patru ani, nu șase cum prevede proiectul inițial.
În aceste condiții, Guvernul propune eliminarea unui articol care prevede că președintele CS va prezenta anual Parlamentului un raport de activitate. Guvernul consideră că nu este necesar acest lucru în condițiile în care Ministeruli Finanțelor este reprezentantul acționarului. În schimb, consideră necesar ca FSDI să raporteze Ministerului Finanțelor situația privind valoarea activelor și pasivelor, precum și a investițiilor aprobate.
În ceea ce privește aplicarea OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă, Guvernul propune aplicarea ei în cazul FSDI cu excepția prevederilor referitoare la remunerarea managerilor. De asemenea, informațiile care au caracter secret sau confidențial sau care pot afecta mediul concurențial nu vor face obiectul regulilor de transparență.
- Strategia investițională a Fondului să fie aprobată de Guvern
Guvernul propune eliminarea unui aliniat care prevede că "FSDI funcționează ca un fond de investiții alternativ, administrat intern în conformitate cu prevederile Legii 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternativ, cu modificările ulterioare. Autoritatea de Supraveghere Financiară va emite reglementări specificie privind activitatea FSDI".
Guvernul nu susține această prevedere deoarece ASF nu poate asigura supravegherea FSDI având în vedere modul de constituire, funcționare și administrare, precum și faptul că acesta va avea unic acționar statul român, reprezentat de Ministerul Finanțelor, pe toată durata de funcționare. Ministerul Finanțelor ar urma să fie practic competent cu privire la supravegherea FSDI.
Guvernul mai propune ca FSDI să poată participa la proiecte de tip parteneriat public-privat în calitate de finanțator.
Un alt amendament vizează detalierea obiectului de activitate, inclusiv în ceeea ce privește activitatea de dezvoltare, prin stabilirea unor indicatori de performanță.
Potrivit amendamentului, strategia investițională Fondul ar urma să fie aprobată de Guvern și ar urma să vizeze printre altele dezvoltarea infrastructurii și stimularea inovației. Indicatorii de performanță pe termen mediu și lung vor fi elaborați de Ministerul Finanțelor, iar evaluarea lor va fi făcută tot de Ministerul Finanțelor.
Proiectul Fondului Suveran
Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii - initiata de PSD-ALDE - a fost adoptata de Parlament in 6 iunie, iar potrivit acesteia din Fondul Suveran vor face parte 33 de companii de stat, printre care Engie Romania S.A., Societatea de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice - Elecrtica S.A., E.ON Energie Romania S.A., OMV Petrom S.A, Telekom Romania Communication S.A., Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti S.A., Societatea Nationala de Gaze Naturale Romgaz S.A. Chimcomplex S.A., Antibiotice S.A., Compania Nationala pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridiciat si Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Nationala Loteria Romana S.A., IAR S.A. si Compania Nationala Unifarm S.A.
Actionarul fondului va fi statul roman, in timp ce capitalul social se va ridica la 9 miliarde de lei.
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, sustinea ca infiintarea Fondului Suveran va ajuta la dezvoltarea infrastructurii mari si la reindustrializarea Romaniei, va aduce investitii in agricultura, va genera foarte multe locuri de munca si va contribui la cresterea Produsului Intern Brut.
