Pe aceeași temă
UPDATE: Motivarea Curții, pubicată de CCR într-un comunicat remis presei miercuri seară.
Motivarea Curții:
I. Obiecţia de neconstituționalitate referitoare la Legea privind completarea dispozițiilor art.9 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulată de un număr de 81 de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că prevederile Legii privind completarea dispozițiilor art.9 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare sunt constituționale, în raport de criticile de neconstituționalitate formulate.
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate, referitoare la încălcarea art.1 alin.(5) din Constituție, în componenta sa referitoare la calitatea legii, prin raportare la prevederile art.61 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Curtea a constatat că acestea nu sunt întemeiate. În acest sens, Curtea a reținut, în principal, faptul că soluțiile legislative cuprinse în dispozițiile de lege examinate, de completare a art.9 din Legea nr.96/2006, nu afectează concepţia generală ori caracterul unitar al actului normativ de bază, integrându-se armonios și în continuarea contextului normativ reglementat la alin.(2) al art.9. Totodată, Curtea a constatat că propunerea legislativă a fost elaborată cu luarea în considerare a jurisprudenței în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 45 din 17 mai 1994, Decizia nr.1231 din 29 septembrie 2009), reglementând, prin lege, și nu prin regulament parlamentar, posibilitatea invitării, de către comisia de anchetă, a oricărei alte persoane (străine raportului constituțional dintre Parlament și Guvern), care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată.
În ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, referitoare la încălcarea art.1 alin.(4) din Constituție, Curtea a constatat, observând, de exemplu, prevederile art.2 – Suveranitatea, art.61 - Rolul și structura (Parlamentului), art.64 alin.(4) – Organizarea internă (a Parlamentului) și ale art.111 – Informarea Parlamentului, precum și jurisprudența sa în materie (Decizia nr.1231 din 29 septembrie 2009, Decizia nr.924 din 1 noiembrie 2012), că procedurile reglementate prin dispozițiile legii supuse controlului de constituționalitate nu imprimă activității comisiei de anchetă un autentic caracter jurisdicțional, deoarece această comisie nu pronunță hotărâri sau sentințe (nu spune dreptul – juris dictio) și nu interferează cu nicio entitate publică având competențe de înfăptuire a justiției. Prin urmare, nu poate fi reținută critica privind nerespectarea principiului separației și echilibrului puterilor sau a cooperării loiale între autoritățile publice.
***
In urma acestei decizii, procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, ar putea fi obligata a se prezinte in fata comisiei care ancheteaza alegerile prezidentiale din 2009.
Decizia a fost luata cu majoritatea voturilor celor noua judecatori constitutionali.
Curtea Constituţională a României (CCR) a discutat azi obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 81 de deputaţi ai PNL şi USR cu privire la modificările legislative care obligă persoanele solicitate să se prezinte la comisiile de anchetă parlamentară, fiind prevăzute şi sancţiuni pentru nerespectarea acestui lucru.
Potrivit ordinii de zi a plenului CCR, se va discuta pe obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind completarea articolului 9 din Legea numărul 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, obiecţie formulată de un număr de 81 deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România.
Decizia CCR este așteptastă și în contextul în care Mihai Fifor, preşedintele Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, i-a adresat o nouă scrisoare şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, cerându-i să vină în faţa comisiei. El invocând o decizie a CSM din anul 2007 care le permite procurorilor să participe la audieri “în mod excepţional".
Deocmadată, Kovesi refuză să se prezinte, invocând Constituția, iar decizia CCR va tranșa disputa.
La 9 mai, Camera Deputaţilor a adoptat cu 171 voturi ''pentru'', 98 ''împotrivă'' şi o abţinere, modificarea Regulamentului propriu, în sensul introducerii obligativităţii persoanelor solicitate de a se prezenta la comisiile de anchetă parlamentară.
Deputaţii au renunţat, însă, la eliminarea cvorumului de prezenţă din comisii, prevedere care a fost introdusă iniţial în Comisia de regulament de preşedintele acesteia, Eugen Nicolicea.
Potrivit prevederilor adoptate, comisiile de anchetă pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau celorlalte organe ale administraţiei publice şi poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa comisiei de anchetă parlamentară.
În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracţiunea prevăzută de articolul 267 din Legea 286/2009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare, mai prevede proiectul de hotărâre de modificare a Regulamentului.
Comisiile de anchetă parlamentară pot invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată.
Persoana invitată poate răspunde şi în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informaţiile solicitate sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă. Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală, mai arată textul adoptat.
Deputaţii au abrogat articolul 74 din Regulamentul Camerei, care prevedea că anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată.
Șefa DNA refuză să se prezinte la comisie pe motiv că e neconstituţional ca procurorii să dea socoteală Parlamentului
Decizia CCR este aștepată și în contextul în care Kovesi a refuzat să se prezinte în fața comisiei parlamentare care anchetează alegerile prezidențiale din 2009, pe motiv că este neconstituţional ca procurorii să dea socoteală Parlamentului.
După ce parlamentarii care anchetează alegerile prezidențiale din 2009 au invitat-o la audieri, Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al DNA, i-a transmis președintelui comisiei de anchetă o scrisoare prin care își justifică refuzul de a venit în Parlament.
„La data de 24 mai 2007, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât că «procurorii nu pot fi citați și obligați să se prezinte în calitate de martori în fața comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constituționale, fac parte din autoritatea judecătorească»”, scrie procurorul-șef al DNA în scrisoarea adresată lui Mihai Fifor.
În document, Laura Codruța Kovesi invocă și două decizii ale Curții Constituționale (nr. 317/2006 și nr. 45/1994), potrivit cărora dispozițiile din regulamentele interne ale Senatului sau Camerei Deputaților care prevăd obligativitatea persoanelor citate de a se prezenta la comisia de anchetă sunt neconstituționale.
„Față de aceste aspecte, vă comunic faptul că nu mă voi prezenta în data de 14 iunie 2017 la ședința Comisiei de anchetă”, își încheie Kovesi scrisoarea către parlamentarii din Comisia de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009.
Comisia condusă de Mihai Fifor (PSD) a invitat-o la audieri pe Laura Codruța Kovesi, în aceeași zi cu ex-premierul Emil Boc.
În invitația la audieri, aleșii i-au transmis procurorului-șef al DNA că există metode la care Comisia poate apela „în cazul refuzului nemotivat”.
„În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor, Comisia poate propune sesizarea conducătorului autorității sau instituției în care își desfășoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare și funcționare a instituției respective sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 267 din Legea nr. 286/2000 privind Codul penal”, se arată în documentul transmis lui Kovesi de Comisia de anchetă.
Articolul invocat se referă la omisiunea sesizării: „functionarul public care, luând cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.
