Pe aceeași temă
"S-au respins toate trei ca inadmisibile.
Cele care privesc statutul magistratului şi CSM (Legile 303 şi 317/2004 - n.r.) - pentru neîntrunirea numărului de parlamentari necesar pentru sesizare. Aveam 48, doi din altă parte care, însă, semnaseră şi la altă sesizare.
Cu privire la organizarea judecătorească, Legea 304, s-a respins pentru depăşirea termenului înăuntrul căruia se poate face sesizarea. După legea noastră, sesizarea se poate face în două sau cinci zile, în funcţie dacă este de urgenţă sau nu. S-a făcut după o lună şi ceva", a declarat Valer Dorneanu pentru Agerpres.
Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen s-a aflat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiecţie formulată de 51 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL, grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi de un deputat neafiliat; obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, obiecţie formulată de 52 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL, grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi de un deputat neafiliat şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţie formulată de 51 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL, grupului minorităţilor naţionale şi de un deputat neafiliat.
***
USR a sesizat luna trecută CCR cu privire la modificările făcute de coaliția PSD-ALDE și UDMR la cele trei legi ale Justiției, invocând faptul că a găsit și alte motive de neconstituţionalitate decât cele sesizate de PNL și judecătorii Curții Supreme.
Proiectele încălcă obligaţiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene. spune liderul USR Dan Barna:
"Juriştii USR au găsit noi motive de neconstituţionalitate faţă de sesizările deja depuse la CCR de ICCJ şi PNL pe legile justiţiei. De exemplu, ICCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului şi principiului respectării legii, precum şi cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului. De asemenea, juriştii USR au arătat în sesizare că proiectele încălcă obligaţiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte motivele intrinseci de neconstituţionalitate, USR a contestat în plus faţă de ÎCCJ separarea strictă a carierelor judecătorilor şi procurorilor şi diminuarea atribuţiilor plenului CSM în favoarea secţiilor separate.”
Preşedintele USR mai spunea că sesizările au fost finalizate de către USR anul trecut, dar nu au fost depuse din cauza numărului insuficient de semnături.
Sesizările au fost semnate de toţi cei 27 de deputaţi ai partidului, de 16 deputaţi PMP, de patru independenţi şi de trei deputaţi PNL.
Modificările asupra celor trei legi ale Justiţiei adoptate la sfârşitul anului trecut de către Parlament - Legea 317 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea 304/2004 privind organizarea judiciară - au fost constestate la CCR şi de către PNL şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar CCR a decis în cazul tuturor celor trei legi că modificările sunt parţial neconstituţionale, amintește News.ro.
.png)
