Pe aceeași temă
Așa cum a declarat președintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, la sosirea la CCR, sesizarea făcută de Florin Iordache este identică cu argumentul avocaților lui Dragnea în procesul angajărilor fictive, în care a primit trei ani și jumătate de închisoare, și au cerut desființarea sentinței și rejudecarea dosarului invocând tocmai acest motiv - procesul nu a fost judecat în prima instanță de un complet specializat.
Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, cel care a făcut sesizarea la CCR, și președintele instanței supreme, Cristina Tarcea, și-au susținut punctele de vedere în fața judecătorilor constițuționali, relatează HotNews.ro.
Judecătorul Petre Lăzăroiu a întrebat-o pe Cristina Tarcea dacă Art 29, alin.1 din Legea 78 mai (n.r. - privind constituirea completurilor specializate în prima instanță) este în vigoare?
Răspunsul Cristinei Tarcea:
De-a lungul timpului, la toate instanțele s-a pus această întrebare. Vă răspund ca judecătorul Cristina Tarcea: din punctul meu de vedere, nu mai este în vigoare. Este o abrogare implicită. Cred că problema caducității acestor dispoziții s-a născut de la intrarea în vigoare a Legii 247.
Mă uimește ușurința cu care se aruncă cu vorbe grele la adresa ICCJ. Spunea domnul vicepreședinte al Camerei Deputaților că a studiat materialele trimise de noi aseară. Mă îndoiesc.
Florin Iordache: Cred că lucrurile sunt evidente, de-a lungul timpului ICCJ a perpetuat o sfidare a Parlamentului, a încălcat statul de drept. Respectarea legii trebuie să plece și de la Înalta Curte
Cristina Tarcea despre legalitatea sesizării CCR de către Florin Iordache: Sesizarea a fost făcută cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a spus în fața judecătorilor CCR că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate.
Principalale declarații ale Cristinei Tarcea
Această sesizare a fost făcută cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care prin decizia numărul 538 din 2018 (...), a statuat că atribuţiile constituţionale ale prim-ministrului, întemeiate pe ideea de reprezentare a Guvernului, nu pot fi delegate.
Nu văd niciun argument pentru care prim-ministrul, în calitate de reprezentant al Guvernului, nu îşi poate delega atribuţiile constituţionale, iar preşedintele Camerei Deputaţilor, în calitate de reprezentant al Camerei Deputaţilor, poate face o asemenea delegare.
În decizia invocată, CCR a decis că printre atributele care nu pot fi delegate de către prim-ministru sunt şi acelea de sesizare a Curţii Constituţionale cu un conflict juridic de natură constituţională.
La instanța supremă toți judecătorii sunt specializați în fapte de corupție, în virtutea legii.
S-au emis mai multe ordine prin care toți judecătorii au beneficiat de acel spor de 40% (pentru judecarea faptelor de corupție - n.r.). În expunerea de motive se spunea că toți judecătorii sunt specializați în fapte de corupție și toate completurile sunt specializate.
În fiecare an, începând cu 2005, toate completurile de la secția penală au fost specializate în fapte de corupție.
Din 2006, se poate vedea în ECRIS, toate completurile au fost configurate ca având cauze de corupție și cele prevăzute de Legea 78/2000. Toți președinții secțiilor penale și-au configurat aceste completuri ca fiind specializate în fapte de corupție.
Aș vrea să vă mai spun că prin acest conflict ni se cere să încălcăm propria noastră jurisprudență - două decizii ale completurilor de 5 în care s-a invocat exact această problemă.
Înalta Curte nu a încălcat dispozițiile legale, toate completurile au fost specializate în materie de corupție.
Nu pot să subliniez că începând cu 2011 a fost garantat dreptul la un proces echitabil prin repartizarea aleatorie a dosarelor. Ni se cere acum să renunțăm la repartizarea aleatorie? Ni se cere acum să punem cu mâna judecătorii din completurile specializate?
Pledoaria lui Florin Iordache: Prin refuzul de a constitui completurile specializate, instanța supremă "se situează în afara legii"
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000, a afirmat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, în faţa plenului Curţii Constituţionale a României, care discută sesizarea.
El a susținut că sunt îndeplinite "condiţiile de formă şi de fond" privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională în acest caz și că, prin refuzul de a constitui completurile specializate, instanța supremă "se situează în afara legii".
Principalale declarații:
Vă solicit să constatați că sunt îndeplinite condițiile legale pentru constatarea conflictului. Să transmiteți calea de urmat ulterior.
Această cerere e admisibilă pentru că există o situație conflictuală generată de depășirea competențelor constituționale de către cea dintâi. Conflictul este evident prin refuzul de aplicare a legii de către ICCJ. Dacă în forma inițială era facultativă constituirea completurilor specializate, ulterior constituirea lor a devenit obligatorie.
În cadrul speței penale a ICCJ nu au fost constituite complete specializate, ceea ce generează violarea principiului separației puterii și a dreptului la un proces legal. Situația a generat un conflict juridic de natură constituțională care poate fi judecat numai de CCR”, le-a spus Iordache judecătorilor CCR.
Aceste completuri specializate se constituie la toate instanțele, iar după modificarea legii, Înalta Curte era obligată să constituie astfel de completuri.
ICCJ a ignorat legea, a ignorat propria decizie. În concluzie compunerea completurilor pentru cazurile de corupție la ICCJ s-a făcut prin ignorarea legii, cu nesocotirea art 1 din Constituție care consacră valorile statului român, statul de drept și principiul separației puterilor în stat.
ICCJ își arogă drepturi a căror gravitate se răsfrânge în modul judecării cauzelor, în sensul neasigurării imparțialității în instanțele de judecată”, a mai susținut Iordache.
