Pe aceeași temă
Motivarea Curții, remisă presei miercuri seară:
Obiecţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, formulată de un număr de 39 de deputați și 28 de senatori aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului Mișcarea Populară, Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că prevederile Legii pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal sunt constituţionale.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, procedând la compararea cele două forme ale Legii pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, respectiv cea adoptată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților, Curtea a reținut că, într-adevăr, intervențiile efectuate asupra proiectului de lege de către Camera Deputaților modifică atât structura, cât și conținutul infracțiunii de conflict de interese sub aspectul întinderii incriminării, însă analiza soluțiilor legislative relevă doar o aparentă îndepărtare a formei proiectului de lege adoptat de Camera Deputaților de structura și conținutul formei adoptate de Senat și de scopul urmărit de inițiatori. În realitate, din interpretarea teleologică a conținutului celor două forme ale proiectului de lege, se poate constata că, în ambele cazuri, finalitatea avută în vedere a fost aceea a restrângerii sferei reglementării infracțiunii de conflict de interese, prin eliminarea din cuprinsul laturii obiective a infracțiunii, fie pe calea reglementării unor excepții, în cazul Senatului, fie prin modificarea formei de bază, prevăzute la art.301 alin.(1) din Codul penal, în cazul Camerei Deputaților, a unor fapte, împrejurări sau efecte pe care faptele comise de funcționarii publici le pot avea asupra unor categorii de persoane.
Prin urmare, Curtea a constatat că proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților nu încalcă principiul bicameralismului, nefiind de natură a întruni criteriile esențiale care indică prezența unei asemenea încălcări, statuate de instanța de contencios constituțional, în jurisprudența sa.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a statuat că restrângerea sferei incriminării infracțiunii de conflict de interese nu este de natură a încălca dispozițiile constituționale referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, prevăzute la art.11 din Legea fundamentală, întrucât Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției și Convenția penală privind corupția, ratificate de România prin Legea nr.365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.903 din 5 octombrie 2004, și Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificată de România prin Legea nr.27/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.65 din 30 ianuarie 2002 lasă la latitudinea statelor alegerea mijloacelor de combatere a fenomenului ilicit reglementat, fără a le impune, în mod expres, prevederea în legislația națională a anumitor infracțiuni, într-o anumită manieră sau cu un conținut prestabilit.
S-a reținut, totodată, că proiectul de lege analizat nu încalcă principiul egalității în drepturi, prevăzut la art.16 alin.(1) din Constituție, legiuitorul, în aplicarea politicii sale penale, având competența să prevadă reguli cu caracter general privind pedepsele penale, dar și excepții de la aceste reguli, câtă vreme acestea din urmă au ca efect acordarea unui regim juridic mai favorabil.
S-a mai constatat că Legea pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal nu contravine celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr.2 din 15 ianuarie 2014, întrucât aceasta nu restrânge sfera persoanelor care pot avea calitatea de subiect activ al infracțiunii de conflict de interese, prin excluderea anumitor funcții publice de sub incidența prevederilor art.301 alin.(1) din Codul penal, infracțiunea anterior menționată putând fi săvârșită, conform Legii pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, de către orice funcționar public.
Deciziile sunt definitive și general obligatorii şi se comunică Președintelui României.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Context
- USR și PNL au sesizat Curtea Constituțională pentru legea conflictului de interese
Parlamentarii USR și PNL au sesizat CCR privind legea conflictului de interese, a anunțat liderul de atunci al formațiunii, deputatul Nicușor Dan. Liderul USR a spus că este vorba de redefinirea chestiunii conflictului de interese — art. 301 Cod penal.
"În formularea nouă dispar două lucruri — dispar relațiile comerciale (...) și sintagma relații de muncă. Deci, în momentul de față, conflictul de interese este conflict de interese doar dacă este între rude până la gradul doi. Motivele de control de constituționalitate pe care le-am invocat sunt în esență două — principiul bicameralismului care spune că între cele două Camere ale Parlamentului o versiune a legii nu trebuie să fie substanțial diferită (...) și faptul că Constituția spune că tratatele internaționale la care România este parte sunt parte din dreptul intern și prevalează în fața dreptului intern. (...) Vorbind grosier, după legea asta, dacă cineva ajunge primar și dă un contract unui fost angajat al lui, nu este niciun conflict de interese — asta este schimbarea în termeni populari", spune Nicușor Dan citat de Agerpres.
"În privința acestei modificări, PNL consideră că diluarea conflictului de interese în forma care a rezultat din comisiile juridice și plenul Camerei Deputaților reprezintă o altă lovitură a PSD la adresa justiției și a luptei împotriva corupției. Este un fapt limpede că PSD, în momentul de față, încearcă să lovească pe toate laturile acest demers de funcționare a justiției în mod corect și să slăbească lupta împotriva corupției. Unul dintre avantajele pe care PSD le-ar avea ar fi acela ca esența conflictului de interese să fie diluată cât mai rapid, ori PNL nu a dorit să răspundă acestui joc al PSD de a dilua rapid esența conflictului de interese tocmai pentru a câștiga timp ca și în spațiul public și în dezbaterea parlamentară oamenii să conștientizeze pericolul pe care PSD îl reprezintă la adresa justiției și a luptei împotriva corupției. Am decis ca la CCR contestarea politică-instituțională să fie făcută și după ce această lege va fi reexaminată în Parlamentul României. Dacă în urma reexaminării va rămâne în aceeași formă, atunci PNL, instituțional, va depune contestație la CCR", a spus Turcan, la Parlament.
- Desființarea conflictului de interese, votată. Ponta ia în derâdere îngrijorarea opoziției
Proiectul a trecut cu 187 voturi "pentru", 71 "impotriva" si 6 abtineri și prevede că infractiunea nu se aplica in "exercitarea unui drept recunoscut de lege sau indeplinirea unei obligatii impuse de lege".
Deputatul USR Stelian Ion a declarat de la tribuna plenului ca prin acest proiect se desfiinteaza, de fapt, conflictul de interese:
. "Constatam ca vin tavalug unele dupa altele acest proeicte care slabesc lupta impotriva coruptiei" a spus el.
Deputatul PSD Victor Ponta i-a raspuns acestuia tot de la tribuna plenului:
"Avand in vedere ca dl presedinte Donald Trump si-a angajat fiica as vrea sa sesizam ANI din America si DNA din America pentru ca vigilenta userista trebuie sa se manifeste peste tot".
Fostul premier este cercetat de DNA din septembrie 2015 tocmai pentru acuzatia de conflict de interese intr-un dosar disjuns, dupa ce, Parlamentul a respins, la inceputul lunii iunie 2015, solicitarea DNA de incepere a urmaririi penale fata de premierul Victor Ponta pentru trei infractiuni de conflict de interese legate de numirea lui Dan Sova in functia de ministru.
Camera Deputatilor este for decizional, astfel ca proiectul merge la promulgare la presedintele Klaus Iohannis.
Cum este acum definit in Codul Penal conflictul de interese (Art. 301)
(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.
Cum ar urma sa arate articolul dacă intra in vigoare legea
"Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane"
Art. 301:
(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act prin care s-a obtinut un folos patrimonial pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica pe o perioada de 3 ani.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazurile in care actul sau decizia se refera la urmatoarele situatii:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau indeplinirea unei obligatii impuse de lege, cu respectarea conditiilor si limitelor prevazute de aceasta.
De asemenea, s-a votat si eliminarea din Art. 308 din Codul Penal a trimiterii la Art. 301, iar acesta va arata astfel:
Art.308.- (1) Dispoziţiile art.289 - 292, art.295, art.297 - 300 şi art.304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art.175 alin.(2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.
In sedinta comisiei juridice de saptamana trecuta, deputatul UDMR Marton Arpad si-a retras amendamentul controversat, eliminand sintagma "pricinuind un prejudiciu de interes public", prin care practic ar fi fost permisa angajarea rudelor de catre functionarii publici, exceptand parlamentarii. Decizia a fost luata dupa ce plenul votase retrimiterea proiectului la comisia juridica, la cererea PSD, tocmai pentru a se lamuri aceasta sintagma.
Curtea Constitutionala a dat o decizie in noiembrie 2015 in care a admis exceptii de neconstitutionalitate cu privire la cele doua articole privind conflictul de interese. Vezi in text ce a decis CCR si ce amendamente au depus parlamentarii.
Istoric redefinire infracțiune
- Lazăr: Textele infracțiunilor de abuz în serviciu ori conflict de interese trebuie menținute
"Ministerul Public a precizat deja (...) că modificările propuse pentru a fi aduse codurilor de către Ministerul Justiției au fost toate oportune, au fost în cadrul prevăzut de deciziile Curții Constituționale, nu au depășit cu nimic acest cadru al deciziilor Curții Constituționale. Și, de asemenea, noi am venit cu anumite aspecte tehnice pe care le-am prezentat pentru o mai bună înțelegere a textului legii. În rest, această remarcă aș dori să o fac. Faptul că Ministerul Justiției a avut grijă să se refere strict la cadrul deciziilor Curții Constituționale și să prezinte textele de lege într-o manieră nouă, care să permită folosirea lor în cadrul constituțional", a declarat Lazăr, care participă la Alba Iulia la o conferință pe tema noilor coduri penale, conform Agerpres.
"Nu s-a umblat la niciun prag de prejudiciu, pentru că nu era necesar și apreciem această orientare a Ministerului Justiției. De asemenea, în cazul infracțiunii de conflict de interese s-a operat strict modificarea expresiei 'raporturi comerciale' cu expresia 'raporturi între profesioniști'. (...) Aș dori să precizez că aceste texte ale infracțiunilor de abuz în serviciu și de conflict de interese sunt foarte importante. Ele trebuie menținute în continuare, pentru că realitățile românești sunt cele care ne indică faptul că funcționarii publici au nevoie de disciplinare a conduitei lor, inclusiv ca 'ultima ratio' prin texte de natură penală. Noi nu putem abandona asemenea texte și să putem permite o relaxare a conduitei funcționarului public care, din păcate, a creat atâtea probleme în ultima perioadă", a susținut Augustin Lazăr.
Procurorul general a adăugat că statistica Ministerului Public a relevat un număr important de funcționari publici care au comis astfel de infracțiuni.
"În condițiile în care această tendință a infracționalității nu scade, noi nu putem să renunțăm la texte de lege care sunt absolut necesare pentru disciplinarea conduitei celor care lucrează cu banul public. De asemenea, este important să se mențină textul privind conflictul de interese, pentru că și acest text este de natură să disciplineze activitatea funcționarului public care lucrând cu banul public este tentat să-l dreneze, așa cum a rezultat, din păcate, din studii care s-au făcut, studii care ne-au arătat că peste 50%, ba chiar 60 — 70% din bugetele unor comune, orașe, în ultimii ani, au fost drenate sumele respective către firme care erau apropiate unora dintre consilieri sau primarilor sau unor funcționari publici din cadrul primăriei", a explicat Lazăr
- Toader infirmă proiectul care mutilează noțiunea de conflict de interese, așa cum vrea Nicolicea
În acest ritm, Tudorel își mișcorează zilele la conducerea MJ. Deja, miercuri, un deputat ALDE - e drept, unul cu mari probleme în Justiție - anunța că Toader (numit chiar la propunerea ALDE) nu ar mai reprezenta coaliția. Proiectul asupra căruia Toader a dat aviz negativ miercuri e unul halucinat în care Nicolicea, la propunerea unui deputat UDMR, mutila însăși noțiunea lingvistică și juridică a ”conflictului de interese”, susținând că e mai ”puțin” conflict de interese dacă rubedenia angajată de parlamentar nu e așa dobitoacă pe cât s-ar aștepta lumea, pentru că nu produce astfel un prejudiciu statului prin dobitocenia sa.
”De la noi, sub semnatura mea, a plecat o avizare negativa, de nesustinere a proiectului de lege, pentru ca venim cu proiectul nostru prin care le punem in acord. Este adevarat ca noi ramanem aici in limita deciziilor CCR, dansii, legiuitorul, au deplina libertate sa modifice mai mult decat limitele deciziilor CCR. Legiuitorul are bariera Constitutiei”, a anunțat Tudorel Toader, ministrul Justitiei, într-o conferință de presa.
Toader avertizează asupra lipsei de ”coerență” a legislației românești, determinată de diverse modificări ”survenite pe parcurs”
"Am vorbit si cred cu convingere faptul ca avem un fel de inflatie legislativa. Am repetat si repet faptul ca legislatia, de aceea avem o practica neunitara, pentru ca legislatia noastra de multe ori n-are coerenta, n-are cursivitate, pentru ca multe modificari survin pe parcurs, modificari de natura sa adauge, sa elimine, sa rezolve ceva punctual in textul de lege, fara ca ele sa se completeze, sa aiba si coerenta. Asta este procedura noastra parlamentara, are cineva o initiativa care punctual poate sa fie buna, dar numai pe fragmentul acela de lege", a explicat Tudorel Toader.
- Conflictul de interese, dezincriminat parțial de Comisia Juridică la modificarea Codului penal
Definiția conflictului de interese a fost schimbată radical, printr-un amendament depus la Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Pentru a acuza pe cineva de conflict de interese, procurorii trebuie să demonstreze că „este prejudiciat interesul public”. Este o sintagmă, spun specialiștii, greu de definit. Parlamentarii din Comisia Juridică nu sunt de acord și dau și un exemplu: dacă un funcționar public își angajează o rudă competentă, care primește un salariu pentru că-și face bine treaba, nu se poate vorbi despre un prejudiciu al interesului public. Simplu, ca apa străvezie. Doar că noua viziune a deputaților juriști nu mai are nimic a face cu sensul sintagmei ”conflict de interese”, pentru că nu competența rubedeniei e sancționată de principiul care stă la baza legii ci incorectitudinea alesului din banul public de a-și angaja tot neamul pe bani publici. Așadar, introducerea vicioasă a noțiunii de ”prejudiciu public” este chiar cheia mutilării legii și, în final, a Codului penal.
Dacă legea va fi adoptată și de plenul Camerei Deputaților, camera decizională în acest caz, funcționarii publici își pot angaja rudele, câtă vreme acestea sunt competente, relatează Digi24.
De asemenea, pot fi angajate și persoanele cu care funcționarul public a avut raporturi comerciale timp de cinci ani.
Conflictul de interese redefinit se va numi „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”.
Cei care vor fi găsiți vinovați de această faptă riscă o condamnare cu închisoare de la 1 la 5 ani și nu vor mai putea ocupa o funcție publică timp de trei ani.
Eugen Nicolicea, președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților: ”Dacă angajează o rudă proastă în dauna unui tânăr competent e un prejudiciu, pentru că activitatea instituţiei merge mai rău. Dacă alegi o rudă genială care a luat premiul Nobel în dauna unui prostălau care nu e rudă cu tine, evident că nu e un conflict de interese.”
Reporter: Îşi vor putea angaja rudele?
Eugen Nicolicea: Păi puteau şi până acum.
In cadrul comisiei juridice au fost adoptate mai multe amendamente fata de forma adoptata in 2015 de Senat, iar unul dintre acestea prevede ca trebuie sa fi fost "pricinuit un prejudiciu de interes public" pentru ca angajarea unei rude de catre functionarul public sa fie considerat conflict de interese. Aceste modificari au fost inlocuite cu alte prevederi in sedinta de marti a deputatilor juristi, anunță Hotnews.ro. DNA a criticat in 2015 initiativa.
Proiectul, modificat astfel prin raportul admis de comisia juridica, va merge la votul final in plenul Camerei Deputatilor, care este decizionala.
Proiectul de Lege pentru modificarea art. 301 si art. 308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal a fost adoptat tacit de Senat in 30 martie 2015. In prezent se afla in Camera Deputatilor, care este forul decizional.
Initiatorii proiectului sunt cinci deputati si senatori, majoritatea fosti parlamentari: deputatii PSD Ciprian Nica si Victor Roman, deputatul UDMR Marton Arpad-Francisc (a fost ales pentru un nou mandat), deputatul de la Minoritati Ion Marocico si deputatul PC-PLR Aurelian Ionescu.
La acest articol, deputatul Marton Arpad si-a modificat marti, printr-un amendament admis de majoritatea deputatilor din comisie, propriul proiect, astfel:
Art. 301:
1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani.
