Pe aceeași temă
motivarea CCR, aici
UPDATE: Trei judecători - Valer Dorneanu, Marian Enache şi Simona-Maya Teodoroiu - i-ar fi permis lui Dragnea să fie premier. Ei au formulat o opinie separată. Potrivit celor trei judecători, excepţia de constituţionalitate ar fi trebuit admisă din mai multe motive.
"(...) funcţiile şi demnităţile publice de natură politică nu pot fi comparate, în privinţa condiţiilor de acces, cu cele de carieră, aşadar cu cele care implică apartenenţa la un corp profesional", scriu cei trei judecători în opinia separată. Aceştia motivează că deşi accesul la alte funcţii politice se face prin alegeri, "sub aspectul condițiilor de acces, nu se poate realiza nici o diferenţiere – decât artificială – între aceştia, întrucât toţi sunt subiecţii unor raporturi pure de drept constituţional".
"Cu atât mai paradoxală este situaţia cu cât Guvernul se află sub control parlamentar, iar controlul activităţii sale poate fi realizată de o autoritate ai cărei reprezentanți, deşi aleşi de popor, nu beneficiază de un trecut integru, asemenea membrilor Guvernului, prin efectul sintagmei criticate. A fost voinţa constituantului originar de a condiţiona doar de existenţa drepturilor electorale accesul la funcţiile/demnităţile pur politice de la vârful celor două puteri, şi nu de condiţii de acces suplimentare, de natură să creeze o diferenţiere vădită între aceste funcţii/ demnităţi politice", se mai arată în document, citat de stiripersurse.ro.
Raportând la situaţii similare din jurisprudenţa CCR, judecătorii afirmă că "în mod logic, trebuie să se aplice acelaşi tratament juridic, în caz contrar aflându-ne fie în prezenţa unui privilegiu, fie al unei discriminări".
"În situaţia de faţă, nu putem decât să constatăm că ne aflăm în ipoteza unei discriminări, întrucât o condiţie suplimentară infraconstituţională nu permite accesul persoanei la funcţia de membru al Guvernului, în condiţiile în care alte funcţii cu semnificaţie majoră sunt ocupate în lipsa acestei condiţii, aşadar aplicându-se şi raportându-se doar la condiţiile prevăzute de Constituţie.
Prin urmare, apreciem că, prin impunerea acestei condiţii legale, se produce o discriminare a dreptului cetăţenilor români care doresc să acceadă la funcţia de membru al Guvernului, în raport cu cei care doresc să acceadă la demnitatea de Preşedinte al României/ deputat/ senator, din moment ce, pe de o parte, ea reglementează numai în privinţa acestei categorii de demnitari, iar, pe de altă parte, Constituţia nu impune reglementarea unei asemenea condiţii, ci, dimpotrivă, textul fundamental prevede în mod limitativ condiţiile de acces la funcţiile/ demnităţile politice din vârful puterii executive/ legislative", se mai arată în motivare.
În opinia celor trei judecători, "legiuitorul nu avea opţiunea de a reglementa o asemenea condiţie de acces pentru că textul Constituţiei nu îi dădea posibilitatea de a stabili condiţii suplimentare pentru accesul la funcţia de membru al Guvernului. În realitate, se constată că aceste condiţii de acces la toate funcţiile/demnităţile politice antereferite [Preşedintele României, membri ai Guvernului, senatori şi deputaţi] sunt reglementate în mod exclusiv şi limitativ prin Constituţie, astfel încât referirea din textul art.16 alin.(3) din Constituţie la „în condiţiile legii” nu poate viza Preşedintele României, senatorii, deputaţii şi membrii Guvernului. În consecinţă, legiuitorul nu avea nici o marjă de apreciere în acest sens, iar arogarea unei asemenea marje este evident contrară textului Constituţiei. În consecinţă, apreciem că, din acest motiv, legiuitorul nu a reglementat nici o condiţie suplimentară de acces la funcţia de senator, deputat sau Preşedinte al României, dar, în mod neconstituţional, a făcut-o în privinţa membrilor Guvernului."
Cei trei judecători care au făcut opinie separată contrazic soluţia majoritară şi în privinţa ideii că interdicţia încetează în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie. După cum este formulat textul de lege, spun judecătorii, "instituie o imposibilitate absolută și pe durata vieții tuturor persoanelor aflate în aceasta ipostază, de a mai accede la aceste calități publice de reprezentare (nu profesionale sau de carieră), înfrângând chiar și condițiile în care aceste persoane ar putea beneficia de soluțiile politicii penale mai favorabile. Acesta este un ilogism din punctul de vedere al respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor."
***
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a publicat marti motivarea la decizia de neconstitutionalitate pe legea care interzice persoanelor condamnate sa fie membri ai Guvernului. CCR considera ca interdictia trebuie sa inceteze, conform legislatiei in vigoare, in caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie.
"(...) Apare cu evidență că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sintagma 'nu au suferit condamnări penale' încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei 'nu au suferit condamnări penale' din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei și spiritului Constituției", se arată în motivarea deciziei prin care CCR a respins ca inadmisibilă, pe 4 mai, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului, transmite Agerpres.
Motivarea Curtii arata ca decizia a fost luata cu majoritate de voturi. Judecatoarea Livia Stanciu a avut opinie concurenta, in timp ce judecatorii Valer Dorneanu, Marian Enache si Simona-Maya Teodoriu au facut opinie separata.
Din motivarea CCR:
- "Apare cu evidenţă că, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, sintagma „nu au suferit condamnări penale” încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei "nu au suferit condamnări penale" din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei şi spiritului Constituţiei.
- excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât, pe de o parte, eventualele probleme care ţin de realizarea unei coerenţe şi unităţi de reglementare în privinţa condiţiilor de acces la funcţiile sau demnităţile publice pot fi corectate numai prin acţiunea Parlamentului, iar, pe de altă parte, aplicarea şi interpretarea normei legale criticate, având în vedere sfera sa de aplicare, urmează a fi realizată de către subiectele de drept implicate în procedura de învestire a Guvernului sau de numire a membrilor Guvernului, respectiv Preşedintele României, Parlamentul şi Guvernul.
- este dreptul exclusiv al legiuitorului de a interveni şi a circumstanţia sfera de incidenţă a decăderilor, interdicţiilor, precum şi a incapacităţilor care rezultă din condamnare. Astfel, în ceea ce priveşte interdicţia dobândirii calităţii de membru al Guvernului, aplicată persoanelor condamnate penal printr-o hotărâre definitivă, legiuitorul este liber să opteze între instituirea unei interdicţii cu caracter general - lipsa oricărei condamnări penale, aşa cum este reglementat în prezent, şi instituirea unei interdicţii speciale, circumscrisă unei sfere limitate de condamnări penale, care să se întemeieze pe criterii precum natura infracţiunilor săvârşite, latura subiectivă, pedeapsa aplicată.
- libertatea legiuitorului de a reglementa acest domeniu trebuie să respecte scopul legiferării, acela de a asigura integritatea mandatului miniştrilor, precum şi cadrul legislativ în această materie. În consecinţă, legiuitorul urmează să ţină seama şi de faptul că interdicţiile trebuie reglementate într-un mod rezonabil şi proporţional în raport cu situaţia care le-a determinat, evitându-se stabilirea în dreptul pozitiv a unor interdicţii absolute şi perpetue."
Background
comunicatul Curții Constituționale formulat pe 4 mai
"In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate formulata. Pentru adoptarea acestei solutii, Curtea a constatat ca, in esenta, motivele invocate in sesizare constituie atat probleme de aplicare si interpretare a legii de catre autoritatile publice competente, cat si aspecte de legiferare ce intra in competenta Parlamentului".
” (...) Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, modificată şi completată, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului. Prevederile criticate au următorul conţinut: "Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în țară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorate, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţiilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare."
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituţionalitate formulată.
Pentru adoptarea acestei soluții, Curtea a constatat că, în esență, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii de către autoritățile publice competente, cât și aspecte de legiferare ce intră în competența Parlamentului.
Decizia este definitivă și general obligatorie şi se comunică Avocatului Poporului.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Respingerea ca inadmisibilă presupune evitarea unei discuții pe fond, remarcă analiștii. CCR a evitat, astfel, un verdict ferm: nu a riscat nici să-și strice imaginea dând un verdict obedient lui Dragnea, dar nici prea dur.
Victor Ciorbea a trimis la Curtea Constitutionala sesizarea in privinta Legii 90/2001 care prevede ca pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate. Curtea a fost sesizata in legatura cu articolul 2 din Legea 90/2001, care prevede: "Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1)".
Ulterior, Avocatul Poporului a precizat, intr-un comunicat, ca "prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 incalca principiul echilibrului puterilor in stat, nu intrunesc cerintele constitutionale de previzibilitate si proportionalitate a legii si nu permit recunoasterea dreptului la diferenta pentru ocuparea, in conditii de egalitate si fara restrictii nerezonabile, a unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat".
