.jpg)
Pe aceeași temă
În prezent, țara noastră nu mai îndeplinește niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv cele legate de stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 publicat miercuri de Comisia Europeană
Însă România își menține oficial angajamentul de aderare în anul 2024 se consemnează în raportul Comisiei Europeane.
Criteriile de convergență asigură faptul că un stat membru este pregătit să adopte moneda euro și că aderarea sa la zona euro nu va cauza riscuri economice nici pentru statul membru respectiv și nici pentru zona euro în ansamblu.
Criteriile sunt stabilite la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și se referă la : prețuri stabile (inflația nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor 3 state cu cele mai bune rezultate), finanțe publice solide și sustenabile (deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din PIB, iar datoria publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB), un curs de schimb stabil și rata dobânzilor pe termen lung să nu fie cu peste 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Raportul de convergență de astăzi arată progrese încurajatoare înregistrate de unele țări, deși rămân încă mai multe etape de parcurs înainte ca aceste state să poată adera la zona euro. Ca întotdeauna, Comisia este gata să sprijine aceste state membre. O etapă preliminară importantă din acest parcurs este aderarea la MCS II, ceea ce Croația și Bulgaria se pregătesc în prezent să facă. Salutăm eforturile ambelor țări în această direcție.”
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a afirmat: „În ultimele luni, ne-am concentrat pe combaterea discrepanțelor economice din interiorul zonei euro și, la nivel mai general, de pe piața unică – un efect al caracterului inegal al recesiunii provocate de coronavirus. Analizăm astăzi gradul de convergență a șapte state membre în direcția dobândirii statutului de membru al zonei euro. Este în mod inevitabil un proces riguros, deoarece o zonă euro extinsă trebuie să fie și o zonă euro mai puternică. Este în continuare important ca țările respective să depună eforturi și pentru a asigura o convergență reală în direcția unor niveluri mai ridicate de productivitate și prosperitate - nu în ultimul rând prin reformele și investițiile orientate către viitor pe care dorim să le sprijinim prin instrumentul Next Generation EU.”
Context:
Alături de alte şase ţări (Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia, Suedia, Ungaria), România se înscrie în rândul statelor membre ale Uniunii Europene care au obligaţia adoptării monedei euro, ceea ce înseamnă practic participarea cu drepturi depline la Uniunea Economică şi Monetară, odată cu îndeplinirea tuturor condițiilor necesare, respectiv a criteriilor de convergență nominală, juridică şi reală (apropierea cât mai mult de media zonei euro pentru o serie de indicatori, precum nivelul PIB/locuitor, productivitatea muncii, energointensivitatea, etc.) Acestea din urmă nu sunt menţionate explicit în legislaţia relevantă a Uniunii Europene, însă devin din ce în ce mai importante în aprecierea gradului de pregătire al unui stat pentru adoptarea monedei unice.
De altfel, Rapoartele de Convergență elaborate o dată la doi ani de Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană, pun accent din ce în ce mai mare pe convergența reală. Astfel, în perioada premergătoare adoptării monedei unice, economia naţională trebuie să parcurgă ajustările necesare integrării în zona euro, marcate de reforme structurale ample, cu efecte asupra competitivității sale generale.
La data elaborării Raportului de Convergenţă al Băncii Centrale Europene din 2018, România îndeplinea doar o parte din criteriile de convergență nominală şi din cele de convergenţă juridică.
În cuprinsul Programul de Convergenţă este precizat faptul că România își menține angajamentul de aderare la zona euro, stabilindu-și ca țintă anul 2024.
La nivel naţional, coordonarea pregătirilor pentru adoptarea euro se realizează de către Comitetul interministerial pentru trecerea la moneda euro, condus de primul-ministru, din care fac parte ministrul finanţelor publice, guvernatorul BNR, conducători sau persoanele desemnate de către aceştia la nivel de conducere ai altor autorităţi şi instituţii publice, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor patronale şi sindicale.
Comitetul interministerial a fost înfiinţat în luna mai 2011. În luna decembrie 2016 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 931/2016 care stabileşte structura, organizarea şi principalele atribuţii ale acestuia. În continuarea acestor demersuri, prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2018 a fost înfiinţată Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, în vederea identificării acţiunilor şi a promovării reformelor necesare modernizării economiei româneşti pentru trecerea la moneda euro. Comisia Naţională este condusă de prim-ministru şi de preşedintele Academiei Române, în calitate de copreşedinţi, respectiv de guvernatorul Băncii Naţionale a României şi un viceprim-ministru desemnat de prim-ministru, prin decizie, în calitate de vicepreşedinţi.
Comisia Naţională a elaborat Raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro şi Planul naţional de adoptare a monedei euro, documente strategice care au fost aprobate de Guvernul României în data de 30 ianuarie 2019. Concluzia Raportului este că prin eforturi perseverente şi solidaritate a forţelor sociale, există premise ca, la orizontul anului 2024, România să poată îndeplini cerinţele fundamentale de adoptare a monedei euro.
De asemenea, în cadrul BNR funcţionează, începând din luna februarie 2010, Comitetul de pregătire a trecerii la euro ce reprezintă un forum de dezbatere a problematicilor legate de convergenţa nominală şi reală, menit să susţină demersurile băncii centrale în ceea ce priveşte participarea României, cu drepturi depline, la Uniunea Economică şi Monetară.
