Ceremonia de la Ateneul Român prilejuită de preluarea președinției române a Consiliului UE

Redactia | 10.01.2019

Ceremonia de la Ateneul Român prilejuită de preluarea președinției române a Consiliului UE a început.

Pe aceeași temă

Susțin discursuri președintele Klaus Iohannis, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani,
președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache și premierul Viorica Dăncilă.

Evenimentul are loc la Ateneul Român şi include ceremonia de deschidere a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene şi concertul inaugural dedicat preluării Preşedinţiei rotative, susţinut de Orchestra Uniunii Europene şi de corul Filarmonicii George Enescu.

Ceremonia a început cu imnul național.

Peste 800 de invitați români și străini sunt prezenți, între care membrii Cabinetului Dăncilă, fostul președinte Emil Constantinescu, patriarhul Daniel, foștii premieri Adrian Năstase, Victor Ponta, Dacian Cioloș, liderii partidelor politice, parlamentari.

Principalele declarații ale președintelui Iohannis:

  • La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România preia un rol de prim-plan la nivel european. Dacă privim puțin în urmă, întoarcerea țării noastre în familia europeană a reprezentat un deziderat de o importanță aparte, pentru care am depus toate eforturile la nivel național şi pentru care am lucrat cu dedicație și profesionalism, având convingerea fermă că proiectul european este o construcție unică în lume de pace și prosperitate și singura cale de a asigura progresul comun al statelor europene. Astăzi, cu aceeași convingere preluăm exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, cu obiectivul principal de a contribui la consolidarea unui Europe mai coezive, mai unite și mai puternice.

  • Primul semestru al anului 2019 va fi definitoriu pentru dinamica viitoare a Uniunii Europene.
    Uniunea se confruntă în prezent cu diverse provocări, atât interne, cât și externe, precum procesul de retragere a Marii Britanii din Uniune, migrația şi securitatea în vecinătatea sa imediată și dincolo de continentul european.

  • Construirea Uniunii Europene de astăzi a fost posibilă pentru că părinții fondatori au crezut în proiectul european, în idealurile şi valorile sale. Noi credem astăzi, mai mult ca oricând, că Uniunea Europeană este în mod incontestabil un proiect de succes, puternic și viabil.

  • Știm cu toții că exercitarea unui Președinții este o misiune de înaltă responsabilitate, care presupune deopotrivă angajament și pragmatism pentru a putea răspunde de o manieră concretă, adecvată și realistă tuturor provocărilor. Mai multă unitate și coeziune – aceasta este calea pe care o propunem pentru următoarele șase luni și pe care va trebui să o urmărim cu toții cu consecvență.

  • Avem o serie de dosare importante pe agenda europeană, precum negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual post 2020, iar contextul Președinției României va fi marcat de alegerile pentru viitorul Parlament European. Pe acest fond, va trebui să demonstrăm că prin unitate și consens putem defini o nouă pagină a proiectului nostru comun.

  • Avem nevoie de mai multă coeziune în toate acțiunile noastre la nivelul Uniunii Europene, indiferent că vorbim de o Europă a convergenței, de o Europă mai sigură, de o creștere a rolului Europei ca actor global sau de valorile noastre comune. Coeziunea este, în viziunea noastră, un aspect esențial pentru a asigura avansarea proiectului european.

  • Ne propunem să reușim împreună pe parcursul acestor luni să consolidăm unitatea și coeziunea, într-un moment cu teste și mize importante pentru Uniunea noastră, a tuturor.

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, susține un discurs în limba engleză. El a amintit că a în timpul mandatului său de premier s-a realizat aderarea României la UE. El a mai spus că visul fondatorilor UE a fost o Europă fără aroganță și fără state de mâna a doua.

Vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache a spus că majoritatea parlamentară va sprijini Guvernul în toate acțiunile sale pentru a îndeplini cu cinste și demnitate mandatul. Alte declarații ale lui Florin Iordache:

  • În ciuda tututor comentariilor politice, care trebuie privite în cheia anului electoral, vă asigur de deschiderea totală proeuropeană

  • Ne dorim să fim tratați pe deplin ca cetățeni europeni

  • Eu personal nu-mi pot imagina România în afara UE. Ne dorim să lucrăm împreună pentru binele și progresul României

  • Cred că țara mea merită să fie respectată ca un partener de încredere

  • Reiterez apelul la consens politic între toate grupurile parlamentare

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani:

România a avut întotdeauna o vocație europeană. Cu două mii de ani în urmă, strămoșii noștri romani au traversat Dunărea și au ajuns pe teritoriul vostru construind un pod - unic în lume, la acea vreme. Această epopee a schimbat cursul istoriei. Numele frumoasei voastre țări vine de la romani, și de la puternica lor prezență. Rădăcinile noastre comune creează afinități și ne leagă într-o firească prietenie.

Cunosc și apreciez poporul român de mai multe decenii. Sunteți curajoși, hotărâți și generoși. De-a lungul istoriei voastre, aceste calități au fost de nenumărate ori puse la încercare, și tot de atâtea ori s-au dovedit mai puternice.

Aceste calități vor contribui la reușita Președinției române.

Traversăm o perioadă de schimbări profunde și rapide. Revoluția tehnologică, valurile de migranți, tensiunile de la frontierele noastre, terorismul, încălzirea globală: toate acestea îi sperie pe mulți europeni. În fața unei Uniuni adesea incapabile să reacționeze rapid, sirenele populiste câștigă teren.

Și totuși, în această lume tot mai nesigură, trebuie mai mult ca oricând să avem o Europă puternică, capabilă să-și protejeze cetățenii.

Este esențial să ne unim eforturile pentru o Europă mai eficientă. Motto-ul Președinției române răspunde acestui imperativ: „Coeziunea, o valoare europeană comună”, pentru că reflectă exact voința de a nu lăsa pe nimeni deoparte.

Împărtășesc viziunea marelui diplomat Grigore Gafencu, care, la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, spunea: „Nu există decât o singură Europă! Chiar dacă trupul său este mutilat și împărțit, ideea europeană este indivizibilă. Europa nu poate renaște în Vest, daca ea moare în Est. Niciunde cuvântul Europa nu găsește un răspuns mai puternic decât în statele din Est. Ideea de unitate europeană poartă în mintea unei jumătăți întregi de continent o promisiune de pace și, prin urmare, o promisiune de eliberare”.

Forța Europei unite nu e o vorbă în vânt. Pentru noi, cetățenii, această forță înseamnă, pentru prima oară în istorie, posibilitatea de a trăi împreună, liber și pașnic.

Această forță este opusul violenței și al schematismului naționalist. Această forță se întemeiază pe valori, pe democrație, pe statul de drept, pe respectarea demnității și a libertății fiecăruia.

Europa trebuie să fie capabilă să acționeze. Este absolut esențial ca următorul buget multianual al Uniunii să fie un buget politic, care să reflecte prioritățile unei Europe eficiente. Reducerea fondurilor de coeziune sau a cheltuielilor pentru agricultură ar fi o gravă eroare. Avem nevoie de un buget care să stimuleze investițiile în economia reală. Trebuie să creăm infrastructuri europene moderne, să investim mai mult în cercetare și inovare și să susținem întreprinderile mici și mijlocii. De asemenea, avem nevoie de resurse suplimentare pentru a stimula tranziția energetică. Parlamentul European a votat un proiect de buget care reflectă aceste priorități.

Contăm pe Președinția română pentru a duce mai departe această ambiție și pentru a susține ideea de coeziune și solidaritate. Toate statele membre trebuie să creeze oportunități pentru tinerii lor. Misiunea noastră este de a îndepărta barierele dintre statele membre vechi și cele noi.

Dacă vrem mai multă solidaritate în următorul buget, aceasta nu trebuie să fie cu sens unic. Doresc să mulțumesc României pentru că s-a oferit să primească solicitanți de azil din țările de primă intrare în Uniune. Este un exemplu de urmat.

Principiul solidarității a stat, de asemenea, la baza susținerii aderării României la spațiul Schengen. Parlamentul European a susținut întotdeauna această aderare. Fac apel la statele membre care o blochează să-și modifice poziția. Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi benefică pentru securitatea tuturor țărilor europene și sper că aceasta se va realiza în cursul Președinției române.

Votul pentru Brexit, războaiele comerciale, protestele cetățenilor și apariția unor mișcări suveraniste ne obligă să reflectăm la calea de urmat.

De la începutul mandatului meu, 14 șefi europeni de stat și de guvern au venit la Parlamentul European pentru a dezbate în plen modul în care am putea schimba Uniunea. Vă mulțumesc, domnule Iohannis, pentru valoroasa dumneavoastră contribuție.

România trebuie să aibă un rol central în construcția noii Europe. Aceasta este ideea de bază a summit-ului de la Sibiu, care va avea loc la 9 mai 2019. Este imperios necesar să obținem rezultate: pentru reforma sistemului Dublin, care este urgentă; pentru o piață internă mai echitabilă, în care toată lumea - inclusiv giganții Internetului - își plătește impozitele și respectă regulile; pentru ambiția de a reuși în era digitală; pentru finalizarea Uniunii bancare; pentru o guvernanță economică eficientă și democratică; pentru un comerț deschis, cu condiții de concurență echitabile.

Trebuie, de asemenea, să apărăm dreptul cetățenilor de a vota liber la următoarele alegeri europene, făcând tot posibilul pentru ca știrile false să nu denatureze campania electorală, în tentativa lor de a manipula convingerile politice.

Să nu ne temem, însă, de „enormitatea posibilului”, cum spunea filozoful Emil Cioran. Drumul care vă stă în față e dificil, dar poporul român nu este singur. România preia pentru prima oară Președinția Consiliului Uniunii Europene. Și va fi o reușită!

Puteți conta pe susținerea Parlamentului European și pe susținerea mea.

La câteva săptămâni de la sărbătorirea a 100 de ani de la unirea României, aș vrea să vă reamintesc această vorbă din înțelepciunea populară română: „unde e unul, nu e putere, unde sunt doi, puterea crește”! Să o facem atunci! Mulțumesc!”

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a vorbit în limba română

Sunt foarte mândru şi fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei preşedinţii române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste şase luni, veţi interpreta cu energie şi înţelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că preşedinţia dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească şi de europeană ca muzica lui George Enescu. Şi nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară. O spun pentru că ştiu cât de rezistentă şi de creativă este naţiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit şi că veţi face tot ce vă stă în putinţă pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei.

Veţi fi gazdele Europei şi sunt convins că veţi acţiona în spiritul proverbului: Omul sfinţeşte locul. Am încredere, de asemenea, că veţi acorda importanţa necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor şi ataşamentul faţă de principii vor juca un rol esenţial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie:

Se apropie viitorul, se aude, se vede

Gândurile pe care le trimit spre el

se-ntorc mai repede ca altădată.

Şi-mi trec scântei şuierând în viteză

prin suflet, vestindu-l întruna.

În mare măsură, depinde acum de România dacă şi în ce fel Europa va depăşi provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepţia noastră comună în privinţa viitorului Europei. Celor care, îşi imaginează că în Uniunea Europeană, e un semn de putere să acţionezi în afara regulilor convenite şi să găseşti scurtături , le spun că se înşală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea şi drepturile noastre, le spun: continuaţi lupta! Nu uitaţi că provocări vor exista întotdeauna şi că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Şi amintiţi-vă şi de aceste vorbe ale lui Andrei Pleşu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.

România are puterea de a fascina şi de a încânta. În familia mea, prima maşină a fost Dacia o mie trei sute (1300) a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce şi el o Dacie Duster. Totuşi, mai mult decât maşinile româneşti mă fascinează intelectualii şi sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toţi eroi ai imaginaţiei mele. La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci şi a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din o mie nouă sute optzeci şi şase (1986), când Steaua Bucureşti a învins Barcelona. Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii, să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi constituţia. Să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, şi mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu.

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker:

  • Drumul aderării la UE a fost dificil și știu că românii sunt atașați valorilor europene și dornici să apere aceste valori, fără să se îndoiască de ele. Fie că e vorba de drepturile omului, stat de drept, respect față de lege, lupta împotriva corupției, românii nu fac niciun fel de compromis

  • România e în mod natural o membră a UE, deci locul României este și în zona Schengen

  • Sper că prima președinție a României la Consiliu să fie un moment important atât pentru istoria UE, cât și pentru România. Europa a fost prea mult timp dezbinată, acum e pașnică și unită și trebuie să fie un exemplu pentru restul lumii

  • Unitatea națiunii române e esențială

Premierul Viorica Dăncilă:

  • Am onoarea de a vorbi în numele concetățenilor mei, am onoarea de a vorbi în numele României, care va sta la masa care se iau deciziile importante în UE

  • România își ocupă locul meritat în UE, în care să primească aceleași drepturi și beneficii de care se bucură toți cetățenii europeni

  • România va conduce cu demnitate Consiliul UE

  • Privind în urmă, cred că cel mai important pas al integrării noastre a fost atunci când poporul român a adoptat prin referendum actuala Constituție a României. Aceea e linia de start de la care a început cu adevărat integrarea noastră, atunci a avut loc un act de voință al poporului român de a-și însuși valorile și principiile europene. Constituția adoptată atunci e garanția cea mai puternică a fpatului că țara noastră a pornit pe drumul ireversibil al UE. Constituția e reperul nostru european cel mai important, pentru că a fost adoptată în acord cu partenerii noștri europeni și a reprezentat linia de start

  • Ceea ce este european e și constituțional și tot ce e constituțional e în deplin acord cu valorile și principiile europene. Această Constituție ne spune că Guvernul României are datoria de a gestiona dosarele europene pe perioada Președinției

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22