Pe aceeași temă
Cioloș a confirmat că ministrul Justiției, Raluca Prună, a participat la prima parte a ședinței săptămânale pe care a avut-o cu președintele Klaus Iohannis.
Aceasta l-a informat și pe Iohannis în legătură cu discuțiile pe care le-a avut cu Nițu:
“A participat şi doamna ministru Prună la prima parte a întâlnirii. Am rugat-o să participe, în acord cu domnul preşedinte, pentru a-l informa pe domnul preşedinte despre discuţiile pe care doamna ministru le-a avut zilele trecute cu domnul Niţu şi despre posibilităţile care există din partea noastră pentru a reacţiona la această situaţie”, a explicat premierul.
Cioloş a refuzat să spună eventualele concluzii și decizia pe care cei trei au luat-o în privința revocării, adăugând însă: “Mai mult nu pot să vă spun, deocamdată. Este un subiect care încă este în lucru şi în analiză la Guvern (…) Se analizează diferitele posibilităţi care ne stau în faţă (…) În zilele următoare, în momentul în care vom avea un punct de vedere clar formulat, şi va fi cât mai repede acest punct de vedere clar formulat, îl veţi afla”, a declarat premierul Cioloș.
O situație complicată. Cioloș: Nu există nicio procedură formală începută împotriva domnului Niţu
Procurorul general a refuzat să-și dea demisia după ce DNA a acuzat că el a beneficiat ilegal de coloane oficiale, considerând că nu a încălcat legea și că dosarul DNA nu afectează activitatea sa ori a instituției pe care o conduce.
În această situație, fiindcă DNA nu l-a acuzat formal pe Tiberiu Nițu de vreo faptă (cel acuzat și în cazul procurorului general este fostul vicepremier Gabriel Oprea), nu există decât varianta revocării acestuia din fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Unii juriști susțin însă că situația lui Nițu nu se încadrează foarte ușor în motivele din Legea statutului magistraților pentru care un procuror general poate fi revocat.
Acest lucru l-a sugerat și premierul în explicațiile oferite luni seara, după întâlnirea cu partidele: “Doamna ministru al justiţiei priveşte şi analizează aceste lucruri într-un mod foarte riguros. Nu ne putem juca cu astfel de lucruri.
Nu există nicio procedură formală începută împotriva domnului Niţu. Am putea spune că sunt câteva chestiuni care pot fi legate de integritate, pentru că dânsul este asimilat cu un demnitar, dar nu există, în momentul de faţă, din datele pe care le avem, o procedură care să fie lansată.
Şi i-am cerut doamnei ministru să analizeze, conform legislaţiei, care sunt condiţiile în care eventual procurorul general poate să fie revocat şi să fie lucrurile foarte clare şi pentru noi şi în dezbaterea publică vizavi de acest lucru şi, în funcţie de aceasta, vom lua o decizie”.
DNA: Oprea, folos necuvenit pentru Nițu
Procurorii îl acuză pe Gabriel Oprea că ar fi facilitat crearea unui "folos necuvenit" pentru procurorul general al PICCJ.
Protocolul la care face referire DNA ar fi fost semnat în aprilie 2014 de către MAI şi PICCJ, implicând cooperarea dintre cele doua institutii in scopul insotirii autovehiculului utilizat de catre procurorul general cu echipaje ale politiei rutiere. DNA arată însă că actele normative pe care era bazat protocolul nu includeau procurorul general printre persoanele indreptatite a beneficia de insotire cu echipaje ale politiei rutiere.
Comunicatul DNA legat de a doua acuzaţie de abuz în serviciu adusă lui Gabriel Oprea :
"2. Infracțiunea de abuz în serviciu constând în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere.
La data de 4 aprilie 2014, la Ministerul Afacerilor Interne s-a înregistrat Protocolul nr. 12 privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat la încheierea protocolului de către ministrul Oprea Gabriel, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții, în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general cu echipaje ale poliției rutiere.
Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptățite a beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, la rândul său, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.
Protocolul a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i s-a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate pe raza municipiului București.
În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
La data de 03 iulie 2015, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București.
Din documentul menționat rezultă că singurii demnitari care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și prim-ministrul dintre categoriile de persoane îndreptățite legal (președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au solicitat), precum și ministrul de interne și procurorul general, care au avut acces la acest privilegiu exclusiv ca urmare a modului în care ministrul Oprea Gabriel și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 15 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție", potrivit DNA. Ar fi vorba despre aproximativ 700 de deplasări cu coloană oficială pe care procurorul general le-ar fi făcut din Aprilie 2014 până în Noiembrie 2015.
