Pe aceeași temă
"În 2018, România va celebra centenarul Marii Uniri. 100 de ani au însemnat cicluri dramatice de la totalitarism către democrație, de la războaie și crize profunde la integrarea în NATO și UE. Dacă vrem ca România să crească, dacă vrem ca România să se dezvolte, avem nevoie de o reformă profundă a statului, avem nevoie de o reîmprospătare profundă a clasei politice, de principii pe care noi, ca societate, le asumăm.
(...) Avem nevoie de dezbateri de substanță din care să rezulte o Lege Fundamentală adaptată, care instituțional să reflecte lecțiile și experiențele democratice pe care le-am parcurs deja ca stat și care ca substanță să reflecte consensul real al societății asupra drepturilor și libertăților de care dorim să ne bucurăm și pe care le merităm toți ca cetățeni", a afirmat Cioloș, la ședința festivă a CCR prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la adoptarea Constituției din 1866 și a 25 de ani de la adoptarea celei din 1991, conform Agerpres.
Premierul a precizat că printre cele mai importante principii consfințite prin Legea Fundamentală este independența justiției.
Potrivit acestuia, în prezent, România este "un pol regional de stabilitate, de valori democratice, de creștere economică".
"Avem datoria de a continua pe această cale, de a transforma aceste garanții în valoare adăugată concretă pentru statul român și pentru cetățenii săi", a precizat acesta.
Dacian Cioloș a menționat că România este în "pragul unui examen de maturitate ca stat" — aniversarea centenarului României și preluarea președinției Consiliului UE.
"Vestea bună (...) este că avem o bază foarte solidă. Sistemul democratic al României post-decembriste este în liniile sale fundamentale așezat. (...) Suntem în situația fericită ca stat de a putea ajusta o discuție solidă deja, de a face reglajul fin, astfel încât, în contextul actual, echilibrul, controlul reciproc și colaborarea loială între puteri să fie eficiente, drepturile și libertățile fundamentale să fie efective", a adăugat premierul.
Să ne ascultăm, nu doar să ne auzim unii pe ceilalți
"Pentru a face acest reglaj fin, pentru a asigura pârghiile constituționale necesare aplicării proiectului de țară avem însă nevoie de o schimbare de metodă, de o schimbare a modului în care dezbatem temele publice. Faptul că avem puncte de vedere diferite, poziții diferite este un element absolut firesc al pluralismului democratic, dar dezbaterea democratică nu este aceea în care prevalează punctul de vedere majoritar asupra celui minoritar în mod exclusiv, în care este punctul meu de vedere sau nimic. Dezbaterea democratică este, din punctul meu de vedere, aceea în care ne ascultăm, nu doar ne auzim unii pe ceilalți, în care se naște un punct de vedere comun, un punct de vedere îmbogățit cu perspectiva celuilalt", a explicat Cioloș.
