Pe aceeași temă
Clujenilor li s-au alăturat mai mulţi oameni, astfel că grupul numără acum peste 100 de oameni, transmite News.ro.
Grupul a ajuns vineră seară la Otopeni, iar sâmbătă dimineaţă, la ora 10:00, a plecat spre Bucureşti, urmând să parcurgă următorul traseu: Primăria Otopeni – Băneasa – Piaţa Presei – Arcul deTriumf – Sediul ALDE – Sediul PSD – Piaţa Victoriei – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii.
Sorin Bobiş,liderul şi iniţiatorul protestului “Marşul Speranţei”, a scris pe Facebook că în cele zece zile de când se află pe drum au avut parte de numeroase surprize din partea localnicilor din zonele pe unde au trecut, care le-au oferit mâncare şi cazare, iar unii i-au întâmpinat cu pâine şi sare. În unele localităţi, au fost organizate proteste de susţinere, în aşteptarea grupului: Am fost impresionaţi când la intrarea în judeţul Prahova am fost întâmpinaţi de un domn cu pâine şi sare. Am fost conduşi în Sinaia de protestestari din acest oraş, care ne-au aratat mormântul lui Badea Cârţan, loc unde am aprins o lumânare”, suţine Bobiş.
Membrii grupului spun că au legat multe prietenii şi că nu au avut parte de incidente pe drum, doar frigul le-a creat mici probleme. În a şasea zi, de exemplu, participanţii au îndurat temperaturi de minus 13 grade Celsius.
“Am plecat din Rupea pe un frig crunt, minus 13 grade Celsius. Temperatura a rămas negativă toată ziua, când a fost cel mai cald erau minus 4 grade. Frigul îţi intră până la oase, mai ales din cauză că TIR-urile trec la 50 de centimetri de noi şi antrenează o masă mare de aer”, a mai scris Bobiş.
Iniţiatorul “Marşului Speranţei” este un horticultor în vârstă de 51 de ani din Cluj-Napoca, el fiind prezent şi la Revoluţia din 1989. La plecarea din Cluj Napoca, acestuia i s-au alăturat unul dintre fiii săi, în vârstă de 18 ani, doi nevăzători şi un cetăţean francez stabilit de mai mulţi ani în ţară, fiind căsătorit cu o româncă.
Înainte de plecare, Sorin Bobiş a spus că a ales această formă de protest pentru a le atrage atenţia în primul rând bucureştenilor, pe care îi invită la protestul de sâmbăta viitoare. “Dacă noi putem face un efort de a merge 10 – 11 zile pe jos, bucureştenii pot coborî de blocuri în ziua protestului şi să ni se alăture. Aveam 23 de ani când am participat la Revoluţia din 1989, iar acum simt că ce am câştigat atunci s-a pierdut pe drum”, a spus iniţiatorul “Marşului Speranţei”.
