Coaliția încalcă o decizie a CCR ca să poată prelua controlul asupra companiilor de stat

 

 

 

Senatorii din comisiile economică, pentru constituţionalitate şi pentru privatizare au revenit marți la proiectul de lege declarat neconstituțional, eliminând doar câteva prevederi cu miză mai mică, dar reintroducând lista cu aceste companii, cele mai importante din domeniul energetic, de transport sau din domeniul resurselor minerale.  Printre ele se află chiar și companii listate la bursă cum sunt Transelectrica, Transgaz sau Nuclearelectrica. Proiectul de lege ar urma să fie votat miercuri în plenul Senatulu, scrie Hotnews.ro. 

 

Adoptarea unei astfel de legi ar însemna ca managerii să fie numiți după bunul plac al partidelor aflate la putere, fără respectarea nici măcar a unor minime criterii de selecție. Practic, ar putea fi numiți șefi de companii orice persoane, indiferent de pregătirea lor profesională și de experiență. Or, prin aplicarea OUG 109/2011, persoanele selectate trebuie să respecte anumite criterii clar stabilite în privința pregătirii profesionale, experienței și integrității.

 

Comisiile economică, pentru constituţionalitate şi pentru privatizare din Senat au reexaminat, marţi, proiectul de lege privind modificarea OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Senatorii PSD și ALDE au votat un raport favorabil la o formă doar ușor modificată față de cea adoptată de Camera Deputaţilor în 20 decembrie 2017, care a fost declarată neconstituțională pe 13 februarie 2018, în urma unei sesizări a parlamentarilor PNL.

 

Proiectul de lege modifică articolului 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, fiind incluse societăţi în categoria excepţiilor de la aplicarea actului normativ. În prezent, sunt exceptate Regia Autonomă Rasirom, Compania Naţională Romtehnica - S.A,  instituţiile de credit, instituţiile financiare şi societăţile de servicii de investiţii financiare şi societăţile de administrare a investiţiilor. Pe lângă acestea, așa cum au încercat și anul trecut, parlamentarii PSD și ALDE vor să introducă la capitolul excepții alte aproape 100 de companii de stat și regii.

 

Față de varianta din decembrie, lista aprobată marți de senatorii din comisii include și Fondul Național de Garantarea Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, atrage atenția sentorul USR Silvia Dinică.

 

"Deși Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea care excepteaza zeci de companii de stat de la guvernanța corporativă, PSD a găsit o nouă metoda să le păstreze sub aripa sa ”ocrotitoare”. Azi în Comisia economică, industrii și servicii a Senatului a fost propus un amendament ca peste 100 de companii de stat să fie exceptate. La cele deja cunoscute se adaugă Fondul Național de Garantarea Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii", spune Silvia Dinică.

 

Față de varianta din decembrie, senatorii din comisii au eliminat "companii de apă și de transport". În decizia Curții Constituționale se atrage atenția că acestea sunt "nenominalizate". Senatorii din comisii au mai eliminat și o prevedere potrivit căreia Guvernul poate adăuga prin hotărâre și alte companii, articol declarat neconstituțional.

 

Curtea Constituțională a mai arătat prin decizia din 13 februarie 2018 că a fost încălcat principiul bicameralismului. În forma inițială, proiectul de lege prevedea adăugarea unei excepții față de cele existente: Administrația Naționale de Meteorologie (ANM). În expunerea de motive erau prezentate pe larg argumente justificative, precum faptul că desfășoară activități specifice de interes public național și activități cu specific pentru apărarea și securitatea națională. Ulterior, în Senat au fost adăugate alte "30 de întreprinderi publice, inclusiv, în 2 cazuri, filiale ale acestora (nenominalizate), precum și „companiile de apă” (nenominalizate)", după cum arată Curtea Constituțioanlă. "La Camera Deputaților, lista companiilor exceptate cuprinde un număr suplimentar de 64 de entități nominalizate individual, 5 dintre acestea alături de companiile deținute sau filialele acestora (nenominalizate), precum și companiile „de transport” (nenominalizate), pe lângă cele „de apă”, fără a fi prezentat, în cadrul raportului comun al comisiilor sesizate în fond, vreun motiv justificativ", mai arată Curtea Constituțională.

 

În aceste condiții, pentru a nu mai fi încălcat principiul bicameralismului, PSD și ALDE au hotărât să introducă cele aproape 100 de excepții încă din Senat, prima cameră decizională. Însă, acest lucru nu înseamnă că este respectat cu totul decizia Curții Constituționale, care arată clar că nu există o justificare obiectivă pentru îndepărtarea în mod radical de la scopul și filosofia inițiale ale legii.

 

"Curtea conchide, în urma examenului comparativ mai sus referit și prin prisma considerentelor de principiu statuate prin deciziile mai sus indicate, că forma finală a legii, prin extinderea listei destinatarilor exceptării instituite de art.1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2011 de la o singură entitate economică, inițial prevăzută cu titlu suplimentar față de reglementarea în vigoare, la aproape încă 100, dar și prin eliminarea celor două entități economice mai sus amintite, se îndepărtează în mod radical și fără nicio justificare obiectivă de la scopul și filosofia inițiale ale legii, care vizau, pentru motive temeinic justificate, exclusiv Administrația Națională de Meteorologie", se arată în decizia Curții Constituționale.

 

 

Background

 

PNL câștigă la CCR și dejoacă numirile politice pregătite de PSD-ALDE la conducerea companiilor de stat prin care se desființează guvernanța corporativă 

 

CCR a admis în februarie obiecția de neconstituționalitate formulată de 64 de deputați PNL împotriva ordonanței de urgență a guvernului privind guvernanța corporativă. 84 de companii de stat scapă momentan de numirile politice pe care PSD-ALDE le pregăteau managementului companiilor.

 

 

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția și a constatat că Legea pentru modificarea art.1 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice este neconstituțională, anunță CCR într-un comunicat remis presei marți. 

 

 

Pentru pronunțarea acestei soluții, Curtea a constatat, în esență, că legea examinată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, reținând, totodată, că dispozițiile art.I teza finală și ale art.II din aceasta, referitoare la mandatarea Guvernului de a emite hotărâri prin care să prevadă excluderea altor entități economice de la aplicarea regimului juridic prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2011, contravin rolului constituțional al Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, precum și regimului constituțional al hotărârilor de Guvern.

 

 

Iniţiatorii obiecţiei de necconstituționalitate au sesizat atât încălcări ale tehnicii legislative în procesul de elaborare şi adoptare a proiectului de lege, precum şi instituirea unui regim juridic extraordinar care conferă Guvernului atribuţii ce depăşesc cadrul constituţional.

 

 

Citiți și Începe Marele Jaf PSD

 

 

PNL atacă la CCR legea PSD-ALDE care desființează guvernanța corporativă în companiile de stat

 

 

Partidul Național Liberal a atacat pe 27 decembrie 2017 la Curtea Constituționala trei legi votate de majoritatea PSD-ALDE, printre care si legea care elimina practic guvernanta corporativa a companiilor de stat, ducand la politizarea totala a conducerii acestora.

 

 

În ceea ce privește modificările aduse OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, au fost sesizate numeroase încălcări ale tehnicii legislative în procesul de elaborare și a adoptare a proiectului de lege, precum și instituirea unui regim juridic extraordinar care conferă Guvernului atribuții ce depășesc cadrul constituțional, se arata in comunicatul PNL.

 

Textul integral al sesizarii de neconstitutionalitate.

 

"Stimate domnule Președinte,

 

În temeiul art. 146 lit. a) din Constituția României, al art. 11 lit. a) raportat la art. 15, alin.(1) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, parlamentarii enumerați în tabelul anexat formulează prezenta

 

 

SESIZARE DE NECONSTIUȚIONALITATE

 

cu privire la motive intrinseci de neconstituționalitate ale Legii pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, constând în încălcarea art.1 alin.(5) cât și a art.115 din Constituția României.

 

În fapt, în data de 21 februarie 2017, un grup de 27 de parlamentari, membri ai grupurilor PSD, ALDE și UDMR au sesizat Biroul permanent al Camerei Deputaților cu Proiectul de Lege pentru modificarea art.1 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de primă cameră sesizată, Senatul a adoptat acest proiect în data 06.06.2017, iar în data de 12 iunie a.c. a fost înregistrat pentru dezbatere si adoptare de Camera Deputaților.

Din partea Comisie pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisiei pentru industrii şi servicii și a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în data de 19.12.2017 s-a primit raport favorabil (4 amendamente admise, 4 amendamente respinse). În data de 20 decembrie 2017, raportul a fost înscris pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și, în aceeași zi, acesta a fost adoptat.

 

MOTIVE EXTRINSECI DE NECONSTITUȚIONALITATE

 

 

1. Încălcarea dispozițiilor art.8 alin.(4), art.59 alin.(1) și art.60 alin.(1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, raportat la art.1 alin.(5) din Constituția României prin soluția greșită de legiferare conținută în titlul actului normativ

 

Titlul actului normativ este greșit, din această perspectivă actul normativ este neclar, fiind neconstituțional prin încălcarea dispozițiilor art.8 alin.(4) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. Titlul actului normativ este „ Lege pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice”.

Titlul corect al actului normativ era „Lege pentru completarea  art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice” și nu „lege pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice”.

Evenimentul legislativ care intervine prin adoptarea legii supuse criticii de neconstituționalitate este acela de completare, ci nu de modificare a conținutului art.1 alin.(3) din O.U.G nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, după cum se deduce din analiza comparativă a normelor în vigoare cu forma legii adoptate de Camera Deputaților.

Conținutul în vigoare al art.1 alin.(3) din O.U.G. nr.109/2011 se regăsește în textul legii adoptate de camera decizională, la care se adaugă alte societăți comerciale și regii autonome cu capital de stat, exceptate de la aplicarea guvernanței corporative.

Art.60 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, referitor la completarea actelor normative dispune: „completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziții noi, cuprinzând soluții legislative și ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se adaugă elementelor structurale existente, prin utilizarea unei formule de exprimare, cum ar fi: „După articolul... se introduce un nou articol,......, cu următorul cuprins:”, iar art.59 din același act normativ, referitor la modificarea actelor normative dispune: „modificarea unui act normativ consta în schimbarea expresă a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia și în redarea lor într-o nouă formulare”. Simpla parcurgere a normelor citate mai sus ne arată soluția legislativă greșită aleasă de legiuitor ceea ce constituie o încălcare a dispozițiilor art.8 alin.(4), art.59 alin.(1) și art.60 alin.(1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, raportat la art.1 alin.(5) din Constituția României.

2. Încălcarea dispozițiilor art.30 alin.(2) din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 260 din 21 aprilie 2010 în privința obiectului de reglementare a actului normativ, implicit ale art.1 alin.(5) din Constituția României

 

Prin numeroase decizii adoptate, Curtea Constituțională a României a atras atenția că activitatea de legiferare trebuie să urmeze principiile instituite prin Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 260 din 21 aprilie 2010 deoarece este elementar ca „textul normativ să fie clar, fluent și inteligibil” pentru ca destinatarul acesteia, cetățeanul român, să o poată înțelege și respecta.

În acest sens, semnatarii sesizării de neconstituționalitate considerăm că procedura de legiferare așa cum este ea prescrisă de lege a fost afectată prin modul în care Legea pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a parcurs procesul legislativ. Inițial propunerea legislativă, viza, conform expunerii de motive, instituirea unei norme derogatorii constând în exceptarea de la aplicarea dispozițiilor O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a Administrației Naționale de Meteorologie, deoarece aceasta are atribuții specifice unei instituții publice și nu unei societăți comerciale cu caracter corporatist.

În dezbaterea propunerii legislative din Senatul României au fost adăugate, prin amendament, un număr de 26 societăți comerciale și regii autonome cu capital de stat, lăsând fără conținut dispozițiile actului normativ a cărui modificare se realizează prin legea supusă criticii de neconstituționalitate.

Acțiunea neconstituțională a fost completată cu o nouă intervenție legislativă în Camera Deputaților unde, prin amendament parlamentar, au fost adăugate alte 63 societăți comerciale și regii autonome care au fost exceptate, astfel, de la aplicarea dispozițiilor O.U.G. nr.109/2011. Reamintim că, potrivit art.61 alin.(1) coroborat cu art.58 alin.(3) teza I din Legea nr.24/2000 „modificarea sau completarea unui act normativ este admisă numai dacă nu se afectează concepția generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu privește întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză;[...]” și „evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv[...]”.

Prin modalitatea de reglementare aplicată de legiuitor,  obiectul de reglementare avut în vedere de inițiatori și detaliat în expunerea de motive a fost transgresat, voința acestora fiind înfrântă, conținutul legii, la finalul procedurii parlamentare, fiind diferit de ceea ce au avut aceștia în vedere.

În opinia noastră, legea criticată, în forma adoptată de Parlamentul Românei este impredictibilă prin lipsa evidentă de legătură între scopul inițial al actului normativ, descris în expunerea de motive, și rezultatul procesului de legiferare, concretizat în textul adoptat de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, fiind neconstituțional prin încălcarea art.30 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 260 din 21 aprilie 2010, implicit ale art.1 alin.(5) din Constituția României. Evidențiem că art.30 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, dispune că „expunerile de motive, notele de fundamentare, referatele de aprobare și studiile de impact constituie instrumentele de prezentare și motivare ale noilor reglementări propuse”.

 

3. Încălcarea dispozițiilor art.63 din Legea nr.24/2000, privind condițiile de instituire a unei norme derogatorii, implicit a art.1 alin.(5) din Constituția României

 

În același context al criticii de neconstituționalitate învederăm, Onoratei Curți, faptul că norma derogatorie conținută de art.I trebuie să aibă conținutul tipizat prevăzut expres de Legea nr.24/2000. Modul în care a fost modificat art.1 alin.(3) din O.U.G. nr.109/2011, prin art.I al legii criticate nu respectă dispozițiile imperative ale art. 63 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 260 din 21 aprilie 2010, care prevede următoarele: „pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula „prin derogare de la...” urmată de menționarea reglementării de la care se derogă. Derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază.”

Formula legală obligatorie „prin derogare de la ...urmată de menționarea reglementării de la care se derogă” ne este utilizată de legiuitor în textul art. I  ceea ce îngreunează identificarea normei derogatorii în cuprinsul actului normativ. Totodată, prin amploarea modificării operate de Parlamentul României, fiind exceptate un număr de cel puțin 94 de societăți comerciale și regii autonome cu capital de stat norma derogatorie devine regulă iar regula devine excepție ceea ce, de asemenea, încalcă dispozițiile legale precitate.

 

Nerespectarea dispozițiilor imperative ale art. 63 din Legea nr.24/2000, implicit ale art.1 alin.(5) din Constituția României prin conținutul normei cuprinse în art.I din Legea pentru modificarea art.1 alin.(3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice constituie un alt motiv de neconstituționalitate.

4. Încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la delegarea legislativă cât și la obligația de a respecta normele de tehnică legislativă conform art.63 teza II din legea 24/2000 și ale art.115 din Constituția României

 

În sensul practicii constante a Curții Constituționale privind necesitatea respectării normelor de tehnică legislativă ne referim și la existența elementelor de neconstituționalitate conținute de art.I teza finală și de art.II prin încălcarea dispozițiilor art.63 teza II din Legea 24/2000 în sensul că „derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază”.

Mai mult decât atât, prin dispozițiile art. I teza finală din Legea pentru modificarea art.1 alin.(3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum şi cele prevăzute prin hotărâre a Guvernului adoptată în acest sens și cele ale art. II, legiuitorul instituie posibilitatea modificării și completării normei de derogare prin hotărâre a Guvernului, act cu putere juridică inferioară legii sunt încălcate dispozițiile art.115 din Constituție referitoare la delegarea legislativă.

Art.115 din Constituția României stabilește limitele în care se poate realiza delegarea legislativă, aceasta fiind restrânsă numai la posibilitatea Guvernului României de a adopta norme cu putere de lege, prin ordonanțe sau prin ordonanțe de urgență. Orice altă modalitate prin care se realizează delegarea legislativă este neconstituțională pentru că încalcă dispozițiile art.115 și ale art.61 din Constituția României.

Vă solicităm respectuos să constatați neconstituționalitatea art.I și art.II din Legea pentru modificarea art.1 alin.(3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, acestea fiind adoptate cu încălcarea dispozițiilor exprese ale art.63 teza II din Legea nr.24/2000 raportat la art.1 alin.(5) din Constituție cât și ale art.115 raportat la art.61 din Constituția României.

 

5. Încălcarea principiului bicameralismului prin modul de adoptare a dispozițiilor art. I și II din Legea pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice

Principiul bicameralismului a fost reiterat de numeroase decizii ale  Curții Constituționale, pentru a da eficiență sistemului bicameral de organizare a Parlamentului României, unica autoritate legiuitoare a țării. Conform acestui principiu fiecare cameră legislativă trebuie să legifereze după propriul regulament de organizate și funcționare sub condiția dezbaterii întregului conținut normativ al unei legi în ambele camere ale Parlamentului. Împlinirea celor două condiții negative, cumulative, statuate de Curtea Constituțională:

„pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului” atrage încălcarea dispozițiilor constituționale privind organizarea bicamerală a Parlamentului. Este și situația dispoziției art.I din legea pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Inițiatorii propunerii legislative au avut în vedere ca substanță a conținutului demersului lor legislativ instituirea unei norme derogatorii prin care doreau exceptare de la aplicarea dispozițiilor legale privind guvernanța corporativă a Administrației Naționale de Meteorologie. În procedura legislativă din Senatul României au fost adăugate 26 de societăți comerciale sau regii autonome cu capital de stat fără legătură de conținut juridic cu obiectul de reglementare avut în vedere de inițiatori.

În Camera Deputaților, lista excepțiilor instituită prin art. I. a fost completată cu alte 63 de societăți comerciale și regii autonome cu capital de stat. De asemenea, fără legătură de conținut juridic cu textul aprobat de Senatul României în calitate de primă cameră sesizată.

În camera decizională, Camera Deputaților, legiuitorul a procedat și la introducerea unor dispoziții neconstituționale de delegare legislativă în materia reglementată de O.U.G. nr.109/2011, instituind posibilitatea completării legii prin acte infralegale de tipul hotărârii de guvern ( ne referim la dispozițiile art.I teza finală și art. II din legea criticată), care nu au fost supuse dezbaterii în Senatul României, primă cameră sesizată, încălcându-se, astfel, principiul bicameralismului.

Dispozițiile art.I teza finală și art.II din legea pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice sunt neconstituționale pentru că  modul de adoptare încalcă  principiul bicameralismului.

 

În concluzie, pentru motivele expuse mai sus, Onorată Curte, vă solicităm respectuos să constatați neconstituționalitatea  Legii pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice pentru încălcarea principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2), cât și a art.1 alin.(5), art.115 din Constituția României.

 

În drept, ne motivăm sesizarea pe dispozițiile art. 133 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților și art. 15 alin. (1) și (2) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, precum și a art.1 alin.(5), art. 61 alin. (2) și a art.115 din Constituția României."

 

 

 

 

 

 

Lista companiilor pe care PSD-ALDE le vor exceptate prin lege de la aplicarea OUG 109/2011

 

 

1. Administratia Nationala de Meteorologie
2. Regia Autonoma "Monitorul Oficial"
3. Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"
4. S.C. Transporturi Aeriene Romane S.A. (TAROM)
5. companiile de apa si de transport
6. Societatea IAR S.A.
7. Societatea Romaero S.A.
8. Societatea Avioane Craiova S.A.
9. Societatea IOR S.A.
10. Societatea Uzina Mecanica Orastie S.A.,
11. Societatea Santierului Naval Mangalia S.A.
12. Compania Nationala "Romarm" S.A. si companiile detinute de aceasta
13. Societatea Mecanica Bucuresti S.A.
14. Societatea Automecanica Moreni S.A
15. Societatea Uzina Mecanica Mija S.A
16. Societatea Uzina de Produse Speciale Dragomiresti S.A
17. Societatea Electromecanica Ploiesti S.A
18. Societatea Uzina Mecanica Plopeni S.A
19. Societatea Metrom S.A.
20. Societatea Carfil S.A.
21. Societatea Tohan S.A.
22. Societatea Fabrica de Pulberi Fagaras S.A.,
23. Societatea Pirochim Victoria S.A.
24. Societatea Uzina Mecanica Sadu S.A
25. Societatea Uzina Mecanica Cugir S.A.
26. Societatea Fabrica de Arme Cugir S.A.
27. Societatea Arsenal Resita S.A.
28. Societatea Complexul Energetic Oltenia - S.A. (CEO)
29. Regia Autonoma Tehnologii pentru Energia Nucleara (RATEN)
30. Societatea de Producere a Energiei Electrice in Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. si companiile detinute de aceasta
31. Societatea Nationala de Gaze Naturale ROMGAZ S.A.
32. Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti S.A.
33. Regia Nationala a Padurilor "Romsilva" R.A. si filialele acesteia
34. Compania Nationala Imprimeria Nationala S.A.,
35. Societatea Nationala Nuclearelectrica S.A.
36. Compania Nationala Loteria Romana S.A.
37. Registrul Auto Roman R.A.
38. Conpet S.A.
39. Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime - S.A. Constanta,
40. Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori - CFR-Calatori S.A.
41. Societatea Nationala a Sarii S.A.
42. Societatea de Administrare a Participatiilor in Energie S.A.
43. Antibiotice S.A.
44. Compania Nationala a Uraniului S.A.
45. Compania Nationala pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune - (CNCIR) S.A.
46. OIL TERMINAL S.A.
47. Compania Nationala Posta Romana S.A. si companiile detinute de aceasta
48. Telecomunicatii CFR S.A.
49. Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fluviale S.A.
50. Societatea Nationala a Apelor Minerale S.A.
51. Societatea Nationala Aeroportul International Timisoara - Traian Vuia ￢ S.A.
52. Societatea pentru Servicii de Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei in Retele Electrice de Transport TELETRANS S.A.
53. ROFERSPED S.A.
54. CUPRU MIN S.A. Abrud
55. ELECTRIFICARE CFR S.A.Compania Na tionala Administratia Canalelor Navigabile S.A.
56. Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Maritime S.A.
57. Compania Nationala UNIFARM S.A.
58. Societatea Nationala de Inchideri Mine Valea Jiului S.A.
59. Regia Autonoma Administratia Fluviala a Dunarii de Jos Galati R.A.
60. INFORMATICA FEROVIARA S.A.
61. Santierul Naval 2 Mai S.A.
62. RADIOACTIV MINERAL Magurele S.A.,
63. Societatea Comerciala Tipografica Filaret S.A.
64. Litoral S.A.
65. Uzina TERMOELECTRICA MIDIA S.A.
66. Editura Didactica si Pedagogica S.A.
67. Compania Nationala a Cuprului Aurului si Fierului "MINVEST" S.A.
68. EUROTEST S.A.
69. Compania Nationala a Cuprului Aurului si Fierului MINVEST S.A. Deva Filiala CERTEJ S.A.
70. HIDRO TARNITA S.A.
71. PISCICOLA S.A.
72. GERMISARA S.A.
73. Compania Nationala de Radiocomunicatii Navale RADIONAV S.A.
74. Societatea Baita S.A.
75. Societatea Nationala Aeroportul International Mihail Kogalniceanu - Constanta S.A.
76. METROREX S.A.
77. CONVERSMIN - S.A. Bucuresti
78. Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A.
79. RO-ARMYCATERING S.A.
80. RO-ARMYSECURITY S.A.
81. ROMFILATELIA S.A.
82. POSTA ROMANA BROKER DE ASIGURARE S.R.L.
83. REGIA AUTONOMA A DISTRIBUTIEI SI EXPLOATARII FILMELOR ROMANIA FILM R.A.
84. COMPANIA NATIONALA DE INVESTITII "CNI" S.A.
85. SOCIETATEA PENTRU SERVICII DE MENTENANTA A RETELEI ELECTRICE DE TRANSPORT "SMART" S.A.
86. SOCIETATEA NATIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFA "CFR - MARFA" S.A.
87. AUTORITATEA AERONAUTICA CIVILA ROMANA R.A.
88. ADMINISTRATIA ROMANA A SERVICIILOR DE TRAFIC AERIAN ROMATSA R.A.
89. SOCIETATEA DE ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE "S.A.A.F." S.A.
90. BIROUL DE TURISM PENTRU TINERET (B.T.T.) S.A.
91. COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A.
92. COMPANIA NATIONALA DE INVESTITII RUTIERE S.A.
93. SOCIETATEA NATIONALA DE TRANSPORT GAZE NATURALE TRANSGAZ S.A.
94. COMPANIA NATIONALA DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE "TRANSELECTRICA" S.A. si companiile detinute de aceasta, precum si cele prevazute prin hotarare a Guvernului adoptata in acest sens.