Codul administrativ a fost declarat neconstituțional cu unanimitate de voturi de către CCR.

Redactia | 06.11.2018

CCR a admis obiecțiile de neconstituționalitate referitoare la Codul administrativ, care prevedea, printre altele, pensii speciale pentru aleșii locali, declarând legea neconstituțională în integritatea ei

Pe aceeași temă

Curtea Constituțională a analizat obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii privind Codul administrativ formulate de un număr de 44 de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, Uniunii Salvaţi România şi Partidului Mişcarea Populară şi 6 deputaţi neafiliaţi, şi, respectiv, de Preşedintele României.

Constatând identitatea de obiect al acestor sesizări, Curtea Constituţională a dispus conexarea cauzelor.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind Codul administrativ al României este neconstituţională, în ansamblul ei, fiind contrară prevederilor art.141 raportat la art.1 alin.(5), precum şi celor ale art.61 alin.(2) şi ale art.75 alin.(4) şi (5) din Constituţie", anunţă CCR.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a constatat, pe de o parte, că legea criticată a fost adoptată fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat cu prilejul declanşării procedurii parlamentare de legiferare, astfel cum prevede art.141 raportat la art.1 alin.(5) din Constituţie, cu referire la art.1 alin.(1) şi art.2 alin.(1) şi (2) din Legea nr.248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social.

Pe de altă parte, Curtea a reţinut că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu nerespectarea principiului bicameralismului, prevăzut de art.61 alin.(2) din Legea fundamentală, şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere, rezultate din prevederile art.75 alin.(4) şi (5) din Constituţie.

Codul administrativ a fost adoptat pe 9 iulie de Camera Deputaților în calitate de for decizional cu 175 de voturi “pentru”, 33 “împotrivă” şi 15 abţineri.

Comisia parlamentară specială pentru elaborarea Codului administrativ a adus, cu puțin timp înainte de votul final, câteva modificări esențiale actului normativ în ceea ce privește atribuțiile Agenției Naționale pentru Funcționarii Publici (ANFP). G4Media.ro a atras, încă de luna trecută, atenția asupra eliminării rolului de filtru al ANFP în calea abuzurilor politice, lucru care ar fi dus la pierderea unor finanțări europene de până la 553 milioane de euro .

Eliminarea unor astfel de prevederi a atras luna trecută un avertisment din partea Comisiei Europene, care a arătat într-un punct de vedere remis G4Media.ro că reducerea atribuțiilor ANFP și creșterea arbitrariului deciziei politice în privința funcționarilor publici constituie temeiul pentru suspendarea plăților către România. Și asta pentru că ANFP este o instituție-cheie în arhitectura instituțională, iar România și-a asumat păstrarea atribuțiilor sale pentru a atrage fonduri europene prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA).

  • Una dintre cele mai importante prevederi ale Codului sunt pensiile speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene.

  • Modul de calcul al pensiei speciale pentru aleșii locali este similar celui pentru pensiile speciale ale parlamentarilor: produsul numărului lunilor de mandat cu 0,4% din indemnizația brută lunară aflată în plată.

  • Pensia specială se acordă cu condiția ca persoana respectivă să fi avut minimum un mandat întreg de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte de Consiliu Județean, iar în calcul se iau maximum trei mandate.

  • De asemenea, pensia specială se cumulează cu orice alt tip de venit, inclusiv pensia normală, și se plătește din bugetul ministerului responsabil cu administrația publică.

  • Nu beneficiază de pensia specială persoana condamnată, în calitate de ales local, pentru infracțiuni de corupție.

  • O altă prevedere a Codului administrativ vizează că deciziile privind patrimoniul unităților administrativ teritoriale vor putea fi luate cu jumătate plus unu din numărul consilierilor locali sau județeni, față de majoritatea de două treimi necesară în prezent.

  • Propunerea de modificare a fost făcută de Ministerul Dezvoltării, unde a fost scris proiectul de Cod Administrativ, care a preluat practic un amendament depus de Darius Vâlcov în 2015 la legea administrației publice locale.

  • Potrivit noii prevederi, cele mai multe decizii privind patrimoniul, inclusiv închirierea sau concesionarea, se vor lua cu jumătate plus unu din numărul total al consilierilor.

  • Majoritatea de două treimi a rămas doar în ceea ce privește deciziile de vânzare, cumpărare, schimb sau donație a proprietăților imobiliare aflate în patrimoniul orașelor, comunelor și județelor.

  • Practic, România risca să piardă alocarea financiară a programului pentru perioada 2014-2020, adică 553,19 milioane de euro.

O sinteză a celor mai importante și contestate modificări aduse de majoritatea PSD, ALDE, UDMR a fostă făcută de senatoarea USR Florina Presadă, membră a comisiei speciale care a elaborat Codul administrativ.

1. Prin noul Cod Administrativ s-au introdus pensii speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene. De ele beneficiază toți cei care au avut aceste funcții din 1992 încoace (și care nu au avut o condamnare pentru fapte de corupție) și se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public. Această pensie specială va fi plătită din bugetul de stat. Pe lângă nedreptatea care se face românilor care plătesc contribuții la diverse sisteme de pensii, public și private, aceste pensii speciale contribuie la deficitul bugetului de stat. USR a fost singurul partid care a formulat amendament de eliminare a acestora și singurul partid care a votat pentru el.

2. Codul Administrativ devine baza legală pentru numiri politice și pentru a răsplăti cu o funcție de demnitate publică pe cei ce slujesc partidul. De la Secretarul General al Guvernului, prefect și subprefect și până la șefii de deconcentrate, aceste poziții devin demnități publice sau permit numirea oricăror persoane pe placul partidului de la guvernare sau al primarului, fără nicio preocupare pentru competență. După ce a trecut de Senat, în Comisia specială de Cod Administrativ PSD a introdus noi amendamente care transformă funcția de conducere a deconcentratelor, acum ocupată de către funcționari publici: conducătorul va fi „manager, funcție de demnitate publică”. Este o găselniță fără niciun fel de acoperire în legislația curentă, inventată special pentru a putea crea poziții de demnitate publică dar fără răspunderea aferentă. În urma acestui amendament, vor trebui operate o serie de modificări legislative importante, urmărindu-se numirea politică și salarizarea mai ridicată în acord cu Legea salarizării unitare pentru funcția de subsecretar de stat.

3. Iobăgia funcționarilor publici. Funcționarii publici sunt singurii care răspund pentru legalitatea actelor administrative, astfel că era important pentru decidenții politici să poată scăpa ușor de cei incomozi, fie prin schimbarea naturii anumitor posturi, fie prin reorganizări mai facile de structuri de posturi. Funcția de arhitect-șef nu mai este funcție publică de niciun fel (acum funcție publică specifică de conducere), astfel că primarii pot scăpa de arhitecții-șefi care nu vor să emită avize și autorizații care încalcă legea. În plus, a fost eliminat din Cod articolul care prevedea că funcționarii legii beneficiază de protecția legii atunci când sesizează fapte pe care le consideră nelegale. Totodată, autoritățile și instituțiile publice pot efectua reorganizări de posturi fără a mai fi necesar avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, ca până acum, iar ANFP nu mai are legitimarea procesuală activă pentru a ataca acele acte nelegale în domeniul funcției publice. USR a avut amendamente pentru a remedia toate aceste aspecte.

Pe lângă consecințele de sistem descrise mai sus, România riscă în continuare sistarea Programului Operațional Capacitate Administrativă (POCA) și pierderea a jumătate de miliard de euro, așa cum a atras atenția USR și cum a confirmat Comisia Europeană, dacă aceste schimbări la funcția publică rămân în Codul Administrativ. Chiar dacă s-au făcut unele modificări față de varianta adoptată de Senat, rămân în continuare chestiuni ce țin de funcția publică ce pun în pericol proiectele finanțate prin POCA. Dacă România pierde finanțarea europeană, bugetul acestor proiecte va fi suportat din bugetul de stat, ceea ce va contribui la un deficit bugetar și mai mare.

4. Printre schimbările adoptate în cadrul administrației publice locale sunt prevederi care fac ca activitatea autorităților să fie și mai opacă decât era până acum. Nu vor mai fi publicate procese verbale ale sedintelor de consiliu local, ci sinteze ale acestora. Practic, cetatenii nu vor mai sti cine ce a zis exact în ședinta de consiliu local. Au eliminat obligația aleșilor locali de a aduce la cunoștinta cetățenilor toate faptele și actele administrative ce interesează comunitatea locală.

Primarii nu mai sunt declarați incompatibili în exercitarea calității de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială

Deciziile privind patrimoniul – mai puțin vânzarea și cumpararea – se iau cu o majoritate de 50% +1 din numărul consilierilor în funcție în loc de majoritatea de 2/3 din numărul consilierilor locali și județeni în funcție. USR a fost singurul partidul care s-a opus acestei modificari. E un amendament dorit foarte mult de toți primarii care au majorități în consiliile locale și care nu sunt în stare să convingă opoziția de ce e necesară înstrăinarea bunurilor publice (parcuri, piețe etc.). Amendamentul din Cod a fost susținut de primari și președinți de consilii județene de la toate partidele si e similar unui proiect de lege inițiat în 2015 de către Gabriela Firea, actualul primar general al municipiului București.

De asemenea, conform Codului Administrativ, procedura de licitație a contractelor de concesiune sau închiriere a bunurilor proprietate publică va fi validă dacă sunt depuse doar 2 oferte valide (nu 3, cum era până acum). Dacă procedura se reia, este necesară doar 1 ofertă validă depusă (și nu 3)

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22