Pe aceeași temă
Comisia de la Veneția amintește că, prin hotărârea 1/22.06.2017, Curtea Constituțională a României a impus limite stricte pentru conținutul opiniilor separate, respectiv să nu fie o critică directă a CCR, să nu conțină opinii politice sugestive, să nu fie provocatoare sau ostentative. Urmare a acestei decizii, opiniile separate îi erau înmânate lui Valer Dorneanu, care putea cere rescrierea lor, dacă acestea nu respectau criteriile stabilite prin hotărârea din iunie 2017.
În opinia Comisiei de la Veneția, pentru instanțele constituționale sau supreme care permit opiniile separate, soluția ar putea fi ca judecătorii să includă în codul lor de conduită sau etică o dispoziție care să se refere la conținutul unor opinii separate, „nu în măsura în care dictează ceea ce trebuie să conțină“, ci de a stabili care linii nu ar trebui traversate fără să afecteze independența judecătorului sau să dăuneze instituției. Forul Consiliului Europei menționează că această linie trebuie stabilită astfel încât să le ofere judecătorilor libertatea de exprimare, pentru ca aceștia să poată face „o disidență rezonabilă, fără să se teamă de repercusiuni“.
Comisia de la Veneția consideră că este important ca o opinie separată care încalcă etica sau codul de conduită să fie publicată.
„O soluție, așa cum este cea care a fost adoptată în România, de exemplu, printr-o decizie a Curții Constituționale din iunie 2017, așa cum s-a explicat mai sus – care permite președintelui Curții să împiedice publicarea de opinii separate care sunt considerate a aduce critici Curții sau a fi ostentative sau de natură politică – este problematică și ar trebui evitată“, se arată în raportul adoptat de Comisia de la Veneția.
