Pe aceeași temă
"Cresterea produsului intern brut a accelerat in 2017, determinata in principal de consumul privat. In perspectiva, cresterea va incetini, dar va ramane peste potential. Somajul a scazut la cele mai reduse niveluri din ultimii 20 de ani si este de asteptat sa ramana redus in decursul orizontului de prognoza (pana in 2019 - n.r.).
Inflatia a intrat in teritoriu pozitiv si se preconizeaza ca va creste in continuare. Se estimeaza ca deficitul bugetar va creste din cauza majorarilor salariale din sectorul public prevazute in legea salarizarii unitare" - spune, pe scurt, Comisia Europeana, conform HotNews.
Parametri economici
Pentru anul 2017, Comisia Europeana estimeaza o crestere economica de 5,7%, revizuita pozitiv fata de prognoza din luna mai, de 4,3%, dar totusi sub estimarea Comisiei Nationale de Prognoza, de 6,1%.
Si de aceasta data, executivul european remarca faptul ca principalul motor al cresterii economice a Romaniei a fost consumul intern, care a antrenat importurile. Prin urmare, exportul net al Romaniei a cantarit in jos la cresterea economica.
De asemenea, investitiile au avut de suferit, mai ales pe fondul startului greoi al proiectelor europene.
In anii urmatori, cresterea economica ar urma sa incetineasca: 4,4% 2018 si 4,1% in 2019.
Inflatia se asteapta sa creasca, iar odata cu scumpirile va mai incetini si consumul populatiei, in anii 2018 si 2019. Totusi, cresterea economica tot bazata pe consumul populatiei va fi.
Dupa doi ani concescutivi de scadere a preturilor de consum, inflatia a intrat in teritoriu pozitiv in anul 2017, in ciuda scaderii TVA si a accizelor la combustibili de mai inainte. Pe anul 2018, inflatia este astepata sa ramana undeva la 1%, dar in 2018 este asteptata sa creasca la 2,9%, iar in 2019 la 3% (in marja tintei BNR, de 2,5% +/- 1 punct procentual).
Ca risc la prognoza de crestere economica, executivul comunitar prevede o posibila inasprire a politicii monetare a BNR, ca raspuns la presiunile inflationiste emergente. Aceasta ar putea reduce si perspectivele investitiilor private, precum si pe cele ale exporturilor tarii.
De asemenea, investitiile ar putea fi afectate daca guvernul va reduce in continuare investitiile publice pentru a se putea incadra in tintele de defiict bugetar, mai crede CE.
Totodata, cresterea continua a costurilor cu forta de munca, generata de majorarea salariilor peste avansul productivitatii, ar putea sa reduca exporturile Romaniei. Si, in general, incertitudinea cu privire la politicile guvernului ar putea afecta cresterea economica - mai cred cei de la Comisia Europeana.
Deficitul bugetar pe anul 2017 ar urma sa fie de 3% din PIB (in termeni ESA), fara sa depaseaca astfel plafonul accepat in UE. Dar in anii 2018 si 2019, Comisia Europeana estimeaza o crestere a deficitului bugetar al Romaniei la 3,9% din PIB, respectiv 4,1%, mult peste limita de 3% prevazuta in Tratatul de la Maastricht, peste care se poate declansa procedura de deficit excesiv.
"Legea salarizarii unitare, adoptata in vara anului 2017, va determina majorarea salariilor publice cu 25% in ianuarie 2018 si va include cresteri suplimentare pentru medici si profesori. In plus, impozitul pe venitul populatiei va fi redus de la 16% la 10%. Aceste masuri vor fi compensate partial de transferul contributiilor sociale" de la angajatori la angajati - sustine CE in privinta cauzelor adancirii deficitului bugetar.
Pe piata muncii, Comisia Europeana retine scaderea somajului concomitent cu lipsa de forta de munca bine calificata, in Romania.
La nivelul intregii Uniuni Europene, se estimeaza o crestere economica de 2,3% in anul 2017 (cu tot cu Marea Britanie) si de 2,2% in zona euro. Cu 5,7%, Romania ar urma sa termne anul 2017 cu cea mai mare crestere economica procentuala din blocul comunitar. Vecinii nostri din UE vor incheia cu cresteri procentale mai incete: 3,7% Ungaria si 3,9% Bulgaria.
