Comisia Iordache: Suspectii de coruptie nu mai pot fi arestati; limitarea mijloacelor de proba

E.b. | 14.12.2017

Comisia parlamentară specială condusă de deputatul PSD Florin Iordache se întruneşte din nou joi, începând cu ora 11:00, pentru a dezbate propunerile de punere în acord a Codurilor penale cu deciziile Curţii Constituţionale,

Pe aceeași temă


UPDATE: Deputatul PSD Florin Iordache a anuntat joi dimineata, la inceputul sedintei comisiei speciale parlamentare pentru legile din sfera justitiei, in care ar fi trebuit dezbatute modificarile propuse la un proiect de transpunere a Directivei privind prezumtia de nevinovatie, ca a convocat sedinta doar pentru informare, ca sa nu dialogheze cu colegii "prin SMS-uri", si ca dezbaterile se amana pentru ziua de luni. Convocarea sedintei de astazi a fost o surpriza, avand in vedere ca saptamana trecuta s-a votat sa nu se lucreze in perioada de doliu national.

 

PSD/ALDE, insa si UDMR ori PNL intr-o mai mica masura, au depus o serie de amendente la Codul Penal si Codul de Procedura Penala, folosind ca pretext transpunerea unei directive UE.

 

Amendamentele adauga la directiva par gandite cu dedicatie pentru salvarea unor categorii anume de inculpati, altele limiteaza drastic mijloacele de proba iar unele reprezinta intimidari evidente la adresa anchetatorilor.

 

Suspectii de coruptie nu mai pot fi arestati preventiv 
 

La articolul 223, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracțiune comisă cu violență si, cumulativ, pe baza evaluării gravitații faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica”, conform HotNews.



Din enumerare au fost scoase in mod explicit urmtoarele infractiuni: spalarea de bani, evaziune fiscală, infracțiunile de corupție, o infracțiune săvârșită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică. Toate acestea exista in actualul Cod de Procedura.

 

Infractunile de coruptie sunt cele mai comune printre politicieni, prin urmare acestia nu vor mai putea fi arestati preventiv decat daca pedeapsa prevazuta este mai mare de cinci ani

 

Limitarea mijloacelor de proba

 

Alte amendamente propuse de PSD /ALDE sunt legate de limitarea mijloacelor de proba.

 

La art. 97, lit. e) a alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins (definirea mijloacelor de proba)
”e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;”. Din definitie este eliminat raportul de constatare ca mijloc de proba. In plus, se abroga alineatul care ofera posibilitea procurorilor sa utilizeze “orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.”

 

Conform HotNews, specialistii in drept penal consultati considera ca aceste modificari limiteaza tipul probelor care pot fi utilizate intr-o ancheta. De pilda, camerele de luat vederi stradale, nefiind enumerate in mod explicit la definitia mijloacelor de proba, nu mai pot fi utilizate. De pilda, in cazul crimei de la metrou, imaginile luate de camerele n-ar mai putea fi utilizate ca mijloace de proba.

 

Dosarele aflate în curs de urmărire penală


Un alt punct aflat pe agenda comisiei este redefinirea infracţiunii de abuz în serviciu. Un alt punct controversat se referă la un amendament prin care se interzice orice comunicare publică referitoare la dosarele aflate în curs de urmărire penală şi de judecată, transmite News.ro.

 

Comisia a decis la începutul acestei săptămâni să îşi sisteze lucrările pe perioada celor trei zile de doliu naţional în memoria regelui Mihai, însă Florin Iordache a revenit asupra acestei hotărâri şi a convocat o nouă şedinţă pentru joi la ora 11.00.

 

Tocmai am aflat: mâine, de la ora 11, se vor măcelări în Comisia Iordache Codul penal şi Codul de procedură penală”, a scris deputatul USR Stelian Ion, membru al comisiei speciale.


Profitând de transpunerea directivei Parlamentului European privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces, PSD, ALDE şi UDMR au propus o serie de amendamente la Codul Penal şi la Codul de procedură penală.

 

Cel mai controversat dintre aceste amendamente interzice orice comunicare publică referitoare la dosarele aflate în curs de urmărire penală şi de judecată.

 

"Top secret"

 

În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale”, se arată într-un amendament depus de PSD şi ALDE la Codul de procedură penală.

 

De asemenea, PSD şi ALDE propun ca ”în cursul procesului penal să fie interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni”.  

 

Tot la Codul de procedură penală UDMR a propus ca ”înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate”. 

 

UDMR a mai propus şi ca ”exercitarea dreptului de a nu da nici o declarație pe parcursul procesului penal nu poate fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului într-o etapă ulterioară a procedurii și nu poate fi utilizată la coroborarea faptelor”. 

 

PSD şi ALDE au depus un alt amendament la Codul de procedură penală, potrivit căruia ”audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore”.

 

"Abuzul în serviciu şi neglijenţa în serviciu"

 

În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, preşedintele comisiei parlamentare speciale, social-democratul Florin Iordache, a declarat la începutul lunii noiembrie că se impune un prag pentru această invfracţiune şi că el ar putea fi stabilit în jurul sumei de 19.000 de lei, precizând că nu crede că acest lucru ar deranja pe cineva.

 

”Acel prag care suscită foarte mare interes a fost solicitat şi în cele două decizii ale CCR, iar dacă va fi un prag modic, eu cred că nu va deranja pe nimeni. Un prag modic mă refer chiar pornind de la propunerea pe care ne-a făcut-o asociaţia magistraţilor, acel prag care vizează 10 salarii, undeva la 19.000 de lei. Un prag minimal nu cred că deranjează pe nimeni. Până în acest moment cred că sunt 14 -15 formule şi mâine dezbaterile vor continua atât la Codul Penal şi Codul de procedură penală în concordonanţă cu deciziile CCR”, a declarat Florin Iordache.

 

În cadrul dezbaterilor din comisia specială, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Mariana Moţ, a anunţat că ministerul lucrează la un proiect legislativ separat privind abuzul în serviciu şi neglijenţa în serviciu.

 

Prevederea din Codul penal privitoare la infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie modificată după ce Curtea Constituţională a dat două decizii în această privinţă care vizează, pe de o parte, ca abuzul în serviciu să fie infracţiune doar dacă sunt încălcate legi sau ordonanţe ale Guvernului şi, pe de altă parte, susţine că nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală.

 

Pornind de la cele două decizii ale CCR, partidele politice şi instituţiile din domeniul judiciar au propus diverse reformulări ale artioclului privind abuzul în serviciu.

 

Astfel, Parchetul General a propus ca abuzul în serviciu să fie definit ca încălcarea unei legi sau a altui act normativ care, la data adoptării lui, avea putere de lege, fără a propune vreun prag pentru ca abuzul să fie considerat infracţiune. De asemenea, Parchetul General propune menţinerea pedepsei actuale, închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

 

La rândul său, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) propune un prag pentru ca abuzul în serviciu să fie infracţiune, al cărui cuantum să fie de minimum zece salarii minime pe economie.

 

”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă unei persoane fizice sau persoane juridice echivalentă cu minim 10 salarii minime pe economie ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, vătămare care are sau poate avea consecinţe de natură nepatrimonială grave sau deosebit de grave”, prevede propunerea UNJR. În schimb, Uniunea propune menţinerea pedepsei actuale, şi anume închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. 

 

În schimb, Asociaţia Procurorilor din România (APR) nu a venit cu o propunere concretă. ”Apreciem că modificarea textului de lege în concordanţă cu dispoziţiile celor două decizii ale Curţii Constituţionale poate fi efectuată după un prealabil studiu al cazuisticii interne, precum şi un studiu comparativ privind reglementarea unor atare situaţii în celelalte state ale Uniunii Europene, demers necesar pentru a pune în acord dispoziţiile art,. 297 Cod penal nu numai cu documentele organismelor internaţionale ci şi cu legea penală în materie pe teritoriul Uniunii Europene”, a transmis APR.

 

Şi unele dintre partidele politice au transmis propriile variante asupra abuzului în serviciu.

 

UDMR propune un prag de 100.000 de lei şi scăderea pedepsei la închisoare de la 6 luni la 3 ani.

 

”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ”cu intenţie nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 100.000 lei, ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3  ani sau cu amendă”, se arată în propunerea UDMR transmisă comisiei parlamentare.

 

Propuneri 

 

La rândul lor, cei de la USR propun o variantă a definiţiei abuzului în serviciu fără prag valoric şi cu menţinerea limitelor actuale ale pedepsei.

 

"Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică", se arată în propunere. USR a venit şi cu o variantă subsidiară în care propune un prag valoric de 1.000 de lei.

 

Liberalii militează şi ei împotriva impunerii unui prag valoric la abuzul în serviciu.

 

”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, încălcându-şi obligaţiile de serviciu reglementate prin lege, ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă, sau care nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, prin încălcarea legii, ordonanţei sau ordonanţei de urgenţă, şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, se arată în propunerea PNL

 

De asemenea, şi PMP-ul condus de Traian Băsescu a depus un amendament care nu vizează introducerea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu.

 

”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu intenţie, nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, ordonanţă de Guvern sau ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de Guvern sau ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o vătămare efectivă a drepturilor fundamentale sau intereselor legitime ale unei persoane fizice  sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, se arată în propunerea PMP.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22