Comisia Veneția: deciziile CCR trebuie să fie conforme cu Constituția și pot fi criticate

Pe de altă parte, din răspunsul dat de șeful Comisiei Veneția lui Valer Dorneanu s-a mai devoalat o minciună: și anume că sesizarea Comisiei s-ar fi făcut de către CCR, cu unanimitatea votului judecătorilor. Adică exact minciuna devoalată de judecătorul Livia Stanciu la momentul respectiv. Când, de fapt, scrisoarea a fost făcută de șeful CCR, Valer Dorneanu, fostul deputat PSD Valer Dorneanu. 

Răspunsul dar de președintele Comisiei Veneția lui Valer Dorneanu:

Stimate domnule președinte Dorneanu,

Vă mulțumesc pentru scrisoarea din 6 iunie 2018, prin care mă informați despre presiunea exercitată asupra Curții Constituționale din România.

După cum știți, în data de 11 iunie 2018, o delegație a Comisiei de la Veneția a făcut o vizită la București și, printre altele, a discutat aceste chestiuni cu Curtea Dvs.

Aș dori să vă reamintesc că, într-un stat democratic, guvernat de statul de drept, criticarea deciziilor curții constituționale este permisă.

Libertatea de exprimare este o valoare fundamentală într-un stat democratic, dar deținătorii funcțiilor publice trebuie să se abțină în criticile lor. Criticile nerespectuoase și apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curții sunt inadmisibile.

Deciziile curților constituționale sunt definitive și obligatorii și trebuie să fie implementate. Această poziție important a Curților Constituționale vine, de asemenea, cu o înaltă responsabilitate a Curților de a adopta decizii care să fie în conformitate cu Constituția și cu principiile sale.

La cea de-a 115-a sesiune plenară (n.n. 22-23 iunie 2018), Comisia de la Veneția a discutat despre reforma judiciară din România. În considerarea urgenței acestei chestiuni, Comisia a acordat un mandat raportorilor și Biroului Comisiei pentru a pregăti o opinie preliminară în luna iulie. Opinia preliminară se va referi cu siguranță la deciziile adoptate de Curtea Dvs.

Prin scrisoarea din 20 iunie 2018, m-ați informat, de asemenea, despre o discuție dintre dl judecător Lăzăroiu și consilierul prezidențial al Președintelui României pe marginea mandatului judecătorului Lăzăroiu. Am înțeles că respectivul consilier prezidențial și-a dat demisia din această poziție, între timp.

 Al Dvs,

Gianni Buquicchio

 CCR a anunţat, la începutul lunii iunie, că a hotărât, cu unanimitate de votul să sesizeze secretarul general al Consiliului Europei, Comisia de la Veneţia şi preşedintele Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu „atacurile virulente” ce ar fi fost declanşate împotriva Curţii, prin care unii reprezentanţi ai unor autorităţi publice, precum şi ai unor partide parlamentare ar fi discreditat şi delegitimat autoritatea instituţiei.

Plenul Curţii Constituţionale a considerat că „aceste acţiuni sunt de natură să pună în pericol democraţia, statul de drept şi funcţionarea justiţiei constituţionale”, se spune în scrisoarea adresată de fapt de Valer Dorneanu Comisiei Veneția. Din răspunsul șefului Comisiei reiese clar că scrisoarea i-a fost de fapt adresată de Dorneanu. 

Ulterior, s-a aflat, prin reacția judecătorului Livia Stanciu, că nu a existat nicio unanimitate și că scrisoarea dezbătută de judecători era net diferită de cea trimisă Comisiei Veneția. 

Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat, pe 3 mai, un punct de vedere Comisiei de la Veneţia cu privire la cele trei legi adoptate de Parlament vizând Statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, respectiv organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe 26 aprilie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneţia cu privire la aceleaşi legi.

„Cele două solicitări vizează acte normative care nu au intrat în vigoare şi cuprind modificări cu un impact major asupra funcţionării sistemului judiciar şi independenţei Justiţiei din România”, menţiona Administraţia Prezidenţială.

În scrisoarea transmisă preşedintelui Comisiei de la Veneţia, şeful statului a arătat că versiunile finale ale celor trei legi ale Justiţiei nu sunt „compatibile nici cu cadrul constituţional din România, nici cu standardele europene privind independenţa Justiţiei”.

Background

Livia Stanciu: sesizarea trimisă Comisiei de la Veneția diferă de ceea ce s-a discutat la CCR

Judecătorul CCR Livia Stanciu spune că sesizarea care a fost trimisă Comisiei de la Veneția diferă de ceea ce s-a discutat în ședința premergătoare trimiterii sesizării.

"Nu am semnat aceste adrese, având în vedere că ele au un conținut diferit față de ce s-a discutat în ședinta Curtii din 5 iunie", a spus Livia Stanciu pentru Ziare.com 

CCR anunța în urmă cu o zi că a sesizat secretarul general al Consiliului Europei, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și pe președintele Conferinței Curților Constituționale Europene în legătură cu atacurile virulente la care e supusă și că decizia sesizării a fost luată în unanimitate.  

CCR se plânge Comisiei de la Veneția, CE și șefiei CCCE pentru că se simte atacată virulent

CCR a sesizat Secretarul General al Consiliului Europei, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și pe președintele Conferinței Curților Constituționale Europene în legătură cu atacurile virulente la care consideră că e supusă. 

Plenul Curții Constituționale a României, întrunit la data de 5 mai 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezența tuturor membrilor săi, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și a Președintelui Conferinței Curților Constituționale Europene în legătură cu atacurile virulente declanșate împotriva Curții Constituționale, prin care unii reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare au discreditat și delegitimat autoritatea acestei instituții fundamentale a statului - garantul supremației Constituției - fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populației și Președintelui statului să nu respecte și să nu pună în aplicare Decizia Curții Constituționale nr.538 din data de 30 mai 2018, privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului. Plenul Curții Constituționale a considerat că aceste acțiuni sunt de natură să pună în pericol democrația, statul de drept și funcționarea justiției constituționale - transmite un comunicat al CCR remis presei marți.