Pe aceeași temă
Proiectul de buget pe anul 2023 a avut în vedere o ţintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB
”Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2023 a consemnat un deficit bugetar de 2,3% din PIB, cu circa 0,63 pp mai ridicat faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, cauzat atât de dinamica mai lentă a unor categorii de venituri (în raport cu evoluţia bazelor macroeconomice relevante, dar şi faţă de nivelurile anticipate la elaborarea proiectului de buget), cât şi de creşterea peste aşteptări a unor categorii de cheltuieli în raport cu ţintele din proiectul de buget. Execuţia din partea a doua a anului va fi afectată de majorările salariale acordate ulterior adoptării legilor bugetare anuale, în timp ce măsurile adoptate prin OUG 34/2023 apar drept insuficiente pentru a asigura continuitatea procesului de consolidare fiscal-bugetară”, se arată în raportul CF.
Consiliul atrage din nou atenţia că procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o creştere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel inadmisibil de jos în raport cu nevoile României şi cu celelalte state membre ale UE.
România a înregistrat în anul 2022, potrivit metodologiei ESA 2010, un nivel al ponderii în PIB a veniturilor bugetare de 33,5%, cu mult sub media europeană de 46,5% (ecart de 13 pp), unul din cele mai mici comparativ cu statele membre ale UE, fiind urmată doar de Irlanda.
Nivelul veniturilor fiscale (inclusiv contribuţii sociale) s-a menţinut la 27,2% din PIB şi în 2022, România situându-se tot pe penultimul loc, cu un ecart de 13,7 pp faţă de media UE (40,9% din PIB).
Ponderea veniturilor fiscale (inclusiv contribuţii) în PIB, înregistrată de România în anul 2022, este semnificativ sub cea a altor ţări cu economii similare, precum Slovenia (36,4%), Polonia (35%), Cehia (34,7%) şi Ungaria (34,5%). Comparativ cu Bulgaria, ponderea în PIB a veniturilor bugetare este mai mică cu 5 pp, iar cea a veniturilor fiscale, cu 3,4 pp.
În opinia Consiliului Fiscal, această situaţie nefavorabilă este şi efectul relaxării fiscale de amploare de după 2016, care s-a concretizat în reducerea ponderii în PIB a veniturilor bugetare în anul 2022 comparativ cu anul 2015 cu 2 pp (la nivelul UE27 aceasta s-a majorat cu 0,3 pp) şi cea a veniturilor fiscale cu 0,8 pp (per ansamblul UE ponderea a crescut cu 0,5 pp).
”Poziţionarea României la coada clasamentului, în termeni de venituri bugetare ca pondere în PIB, din ultimii ani este şi efectul unui aparat de administrare fiscală insuficient modernizat, cu reforme lente şi, de multe ori, doar parţial implementate”.
În acest sens, consultanţii financiari sunt de părere că este necesară eliminarea exceptărilor şi portiţelor din legislaţia actuală, precum şi creşterea eficienţei colectării prin descurajarea optimizărilor fiscale şi reducerea evaziunii.
”Creşterea veniturilor fiscale reprezintă însă o problemă de securitate economică şi de solidaritate naţională pentru ca bugetul public să poate face faţă la nevoi foarte mari actuale şi viitoare. Ţinând cont că sănătatea publică şi educaţia sunt în mod cronic subfinanţate, că actualul context militar şi geopolitic reclamă sporirea cheltuielilor de apărare, iar impactul sever al schimbărilor climatice impune intervenţia statului în momente dificile, creşterea semnificativă a veniturilor fiscale reprezintă o necesitate stringentă, o prioritate în politica economică”.
