Cristian Diaconescu, despre amenintarea Rusiei: Reticenta statelor NATO, de neinteles

I. P. | 12.10.2015

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a declarat, luni seară, că nu este de înțeles reticența statelor NATO, excluzând SUA, în a replica la afirmațiile Moscovei, în contextul în care "România primește niște amenințări directe cu războiul".

Pe aceeași temă

Declarația a fost făcută la scurt timp după ce Moscova a cerut României și SUA să renunțe la sistemul antirachetă de la Deveselu, “până nu este prea târziu”.

 

CITIȚI ȘI: Rusia cere SUA sa renunte la scutul antiracheta din Romania. Pana nu e prea tarziu! 

 

"De regulă, se spune că nu este bine de reacționat și de escaladat la o declarație venită din partea Moscovei, pe această tema. Problema este, însă, că acest director vorbește din Ministerul de Externe rus. Vorbim, aici, de către o diplomație extrem de disciplinată și ortodoxă în transmiterea mesajelor. În al doilea rând, cea mai importantă bizarerie: știți că Rusia are scut antirachetă? Rusia a edificat în jurul Moscovei un sistem de apărare antirachetă, încă în urmă cu 50 de ani și, din acest punct de vedere, balanța, inclusiv a tratatului INF, nu a fost pusă în discuție de partenerii occidentali niciodată", a spus Diaconescu.

 

În acest context, fostul ministru de Externe a subliniat faptul că nu a observat nicio critică din partea Moscovei cu privire la sistemele antirachetă instalate în Turcia, Spania și Polonia.

 

"Rusia se adresează agresiv, și nu este prima oară, României. Dar, astăzi, când vorbim, Turcia are instalat un radar și nave multirol cu sistem Aegis. Nu am auzit Moscova să aibă vreo critică la adresa Turciei. Spania are patru nave multirol capabile să suporte același sistem de rachete Aegis. Nu am auzit nicio afirmație a Moscovei în legătură cu Spania. Polonia are un sistem similar antirachetă, care va deveni operațional în 2008", a adăugat fostul ministru de Externe.

 

Mai mult, Diaconescu a ținut să precizeze faptul că ceea ce rezultă din comunicarea publică reprezintă "cam 10-15% față de comunicarea nepublică":

"Situația e poate ușor de înțeles din punctul de vedere al poziției Moscovei, dar vreau să vă spun că nu mi se pare de înțeles reticența statelor NATO, înfară de SUA, nu au niciun punct de vedere și nicio replică la afirmațiile Moscovei. Până la urmă, românii, statul membru al NATO, România primește niște amenințări directe cu războiul. Ce vedeți în comunicarea publică e cam 10-15% față de comunicarea nepublică", a mai spus Diaconescu.

 

În viziunea sa, rațiunea amenințării ruse s-ar putea traduce astfel: "Prin acest scut, se limitează capacitatea noastră de a lovi zona voastră".

 

Pe de altă parte, Diaconescu a afirmat că România ar trebui să accelereze parteneriatul cu Turcia.

 

"Este un moment de răcire în relatia Rusiei cu Turcia. În acest moment, România interesată de zona Mării Negre ar trebui să accelereze parteneriatul cu Turcia pentru că, în condițiile în care, prin ocuparea Crimeii, Federația Rusă s-a apropiat de platoul continental al Mării Negre, am nevoie de un partener puternic în Marea Neagră și acel singur partener pe care m-aș putea baza este Turcia", a adăugat fostul ministru de Externe. 

***

Moscova cere Romaniei si SUA abandonarea planurilor de amplasare a sistemului american de aparare antiracheta de la Deveselu, pana nu e prea tarziu, potrivit unui comunicat postat pe site-ul Ministerului rus de Externe, a anuntat luni Sputnik News.

 

Mihail Ulianov, seful Departamentului de neproliferare, dezarmare si controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe, sustine intr-o declaratie citata in comunicat, ca amplasarea elementelor antiracheta in Romania ar fi o "incalcare flagranta" de catre Statele Unite a Tratatului fortelor nucleare intermediare (INF), scrie HotNews.

 

Oficialul rus spune ca rachete-tinta si drone de atac, ce pot fi folosite pentru lansarea de rachete de croaziera cu raza medie de actiune, pot fi instalate pe nave militare, dar nu si terestru.

 

"Cerem Statelor Unite si Romaniei sa inteleaga intreaga lor responsabilitate pentru evolutia acestor evenimente si sa renunte la aceste planuri cat nu este prea tarziu", a afirmat Mihail Ulianov, citat in comunicatul prezentat de Hotnews.

***

Săptămâna trecută s-a aflat în România Frank Rose, asistentul secretarului de stat al SUA pentru controlul armamentelor, negociatorul principal al Statelor Unite pentru acordul privind scutul antiracheta.

 

El a declarat la finalul vizitei efectuate pentru a vedea cum stă în teren proiectul de la Deveselu: “Sunt in masura sa spun acum ca, multumita unui aliat extraordinar precum Romania si multumita unui interlocutor extraordinar precum Bogdan Aurescu, am reusit sa respectam toate termenele”.

 

In ceea ce priveste modificarea planului in urma acordului din dosarul nuclear iranian, Frank Rose a a subliniat ca “finalizarea cu succes a negocierilor cu Iranul asupra dosarului nuclear nu influenteaza in niciun fel dezvoltarea apararii antiracheta, tinand cont ca programul balistic iranian continua sa reprezinte un risc”.

 

Prin activarea bazei militare de la Deveselu, in judetul Olt, alaturi de cele patru nave Aegis dislocate in Spania, a mai aratat Rose, “va creste raza de acoperire si protectie in raport cu amenintarile balistice provenind din afara spatiului euro-atlantic”.

 

Atat Bogdan Aurescu, cat si Frank Rose, au reafirmat caracterul strict defensiv al sistemului balistic antiracheta: “utilizarea acestor capacitati se efectueaza in conformitate cu prevederile Cartei ONU si dreptul international, in scop de legitima aparare”, potrivit unui comunicat al MAE.

 

CITIȚI ȘI: Scutul antiracheta e garantia faptului ca Romania nu se intoarce intr-o alta sfera de influenta, sustine ministrul de Externe Aurescu

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22