Pe aceeași temă
Potrivit unor surse diplomatice, România va rata obţinerea unui loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU dacă legislaţia penală va fi slăbită, scrie Adevărul.
Ambasadorii statelor UE au criticat dur modificările la legile Justiţiei şi la Codurile Penale, într-o întâlnire cu Ministrul pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, au declarat surse diplomatice pentru „Adevărul“.
„Oficial, întâlnirea a avut ca temă preluarea preşedinţiei UE de către România în 2019. Dar discuţia s-a transformat într-o pledoarie vehementă a ambasadorilor împotriva modificărilor din Justiţie“, au declarat sursele citate.
Diplomaţii europeni s-au arătat îngrijoaraţi de faptul că amendamentele propuse de parlamentarii PSD şi ALDE la Codrurile Penale vor slăbi lupta anticorupţie din România, au mai declarat sursele citate.
Întâlnirea a avut loc vineri, la Clubul Diplomaţilor din Capitală.
„Atât de dure au fost discuţiile, încât ministrul Victor Negrescu nici măcar nu a mai dat un comunicat de presă după întâlnire, deşi a fost anunţată pe agendă publică a Ministerului. Şi nu cred să mai fi fost o întâlinire între Negrescu şi alţi oficiali europeni care să se închie fără un comunicat de presă măcar“, au declarat sursele citate pentru „Adevărul“.
La întâlnirea ministrului Victor Negrescu cu şefii misiunilor diplomatice din UE a participat şi parlamentara USR Cristina Prună, în calitate de membră a Comisiei de Afaceri Europene din Camera Deputaţilor.
După discuţiile de la Clubul Diplomaţilor, Cristina Prună a postat pe Facebook următorul mesaj: „Am asistat pur şi simplu la un mesaj de o duritate rar întâlnită transmis de corpul diplomaţilor europeni la unison şi fără nici un dubiu în ceea ce priveşte pachetul de legi privind justiţia din România. Reacţia de apărare a reprezentanţilor PSD a fost palidă şi speriată de ceea ce au de apărat“.
Surse diplomatice au mai declarat pentru „Adevărul“ că modificările la legislaţia penală afectează direct candidatura României pentru un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, loc pentru care ne batem la baionetă cu Estonia.
Ca să atingă acest obiectiv, România trebuie să obţină, la alegerile programate în 2019, majoritatea voturilor celor 192 de state membre.
„Justiţia este un criteriu foarte important în această cursă cu Estonia. În MAE se vorbeşte deja că şansele noastre pentru ONU sunt compromise. Cum să se lupte ambasadorii noştri pentru România, când în ţară oamenii ies în stradă ca să apere Justiţia“, susţin surse diplomatice pentru „Adevărul“.
Din Consiliul de Securitate, cel mai important for al ONU, fac parte cinci membri permanenţi (SUA, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie), care au drept de veto asupra tuturor deciziilor luate.
Din Consiliu mai fac parte şi zece membri nepermanenţi, care sunt aleşi pentru un mandat de doi ani. România concurează cu Estonia pentru mandatul 2020 - 2021.
„Comisia Europeană e cu ochii pe noi“
TVR a cerut poziţia Comisiei Europene în privinţa mersului reformelor în justiţie, prin prisma celor mai recente iniţiative legislative. În răspunsul său, Comisia Europeană spune că "a arătat clar că consultarea Comisiei de la Veneţia este o parte esenţială a generării de încredere în aceste reforme" şi că Consiliul European a adoptat, săptămâna trecută, concluzii privind cel mai recent MCV, "care solicită autorităţilor române să abordeze în totalitate preocupările şi toate recomandările formulate de Comisie pentru a încheia cu succes procesul MCV".
„Consiliul Europei, decizie radicală“
Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) din cadrul Consiliului Europei a decis să ceară României ca până în 15 ianuarie 2018 să prezinte informaţii în legătură cu modificările la legile justiţiei, care „ar putea afecta lupta împotriva corupţiei şi independenţa sistemului judiciar".
În comunicatul Consiliului Europei se precizează că este pentru prima dată când GRECO utilizează articolul 34 din Regulamentul său de procedură, introdus recent pentru a permite o "procedură ad-hoc în circumstanţe excepţionale".
Această regulă poate fi aplicată atunci când o reformă instituţională, o iniţiativă legislativă sau o modificare procedurală poate duce la ”încălcarea gravă” de către membru al Consiliului Europei a unui standard anticorupţie care a făcut obiectul unei runde de evaluare GRECO.
