Pe aceeași temă
Plenul CSM a votat pentru menținerea SIIJ: 10 voturi pentru menținere, 8 împotrivă, un vot nul.
Codruț Olaru a votat împotriva desfiintarii, iar procurorul general, Gabriela Scutea, a dat vot nul.
„Desființarea SIIJ este o necesitate, însă modalitatea în care este formulată propunerea din punct de vedere tehnic necesită multe multe îmbunătățiri și trebuie să ne punem întrebarea dacă ne uităm la propunere în sine, faptul că ea este pe masa Parlamentului și dacă propunerile noastre, adică ceea ce ar putea însemna eventuale observații, vor fi sau nu admise în dezbaterile din Parlament”, și-a motivat votul Gabriela Scutea.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a votat pentru desființarea SIIJ. Avizul CSM pe proiectul de lege inițiat de USR pentru desființarea SIIJ e consultativ, dar el transmite un mesaj puternic Parlamentului, acolo unde proiectul va fi votat.
Proiectul a fost depus la Camera Deputaților la începutul lunii mai și este semnat de 40 de deputaţi şi senatori de la USR, dar şi de deputatul neafiliat Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei.
CSM a trebuit să dea un aviz pe acest proiect deoarece are legătură cu justiţia şi cariera magistraţilor, iar avizul dat în plenul de joi a fost negativ. În ședință s-a votat de 3 ori: pentru aviz negativ, pentru aviz pozitiv și pentru aviz pozitiv cu observații.
La fel ca în toate ședințele CSM în care s-a luat în discuție desființarea SIIJ, au fost discuții aprinse între membrii care susţin această Secţie, în principal Gabriela Baltag şi Lia Savonea, şi cei care cer desfiinţarea Secţiei speciale, între care procurorul Mihai Ban.
Procurorul Cristian Ban: "Îmi menţin punctul de vedere că această structură de parchet este o emanaţie politică. Aşa cum s-a născut, aşa trebuie să şi dispară, adică tot politic. Eu voi vota aviz favorabil cu observaţii”.
Judecătoarea Gabriela Baltag: "E surprinzător să auzim că un procuror vorbeşte despre o structură din cadrul parchetului că e o emanaţie politică”.
Cristian Ban: "Vă rog să reţineţi surprinderea pentru dumneavoastră. Vorbiţi ce doriţi dvs”.
Gabriela Baltag: "O să spuneţi că Secţia nu a făcut dosare. A făcut foarte multe dosare. Nu a trimis foarte mulţi în judecată, sunt 2 trimiteri. Avem 417 dosare soluţionate şi numai 2 trimiteri în judecată. Ne aducem aminte de miile de dosare de altădată soldate cu achitări. Aici vrem să ajungem? De ce nu este bună Secţia? Că nu a mers la judecători decât să obţină un mandat pentru o avizare? Că nu au fost ascultaţi în masă magistraţii, de aceea nu este bună Secţia?”
Cristi Ban: "Pe mine mă surprinde pregătirea dvs. în materie penală. Sunteţi specialistă, văd, în parchet şi suspectă preocuparea dvs. pentru DNA”.
Judecătoarea Evelina Oprina: "Este de relevat şi de evidenţiat opinia instanţelor de grad înalt. Înalta Curte, care în proporţie covârşitoare a opinat pentru menţinerea acestei secţii”.
Avizul CSM este unul consultativ, dar este relevant pentru poziționarea Consiliului, care a susținut puternic impunerea la șefia acestei structuri a Adinei Florea. Fosta șefă a CSM Lia Savonea a avut 7 încercări eșuate în acest sens, iar în Consiliu există încă un grup puternic care este favorabil SIIJ.
Proiectul USR
USR a motivat că a depus acest nou proiect de lege pentru desființarea Secției speciale, în condițiile în care proiectul anterior depus a fost respins în Parlament de majoritatea controlată de PSD, iar "Guvernul PNL nu pare să se grăbească în demersul de desființare a acestei structuri create la comanda lui Liviu Dragnea pentru a-i intimida și șantaja pe procurori și judecători".
"Nu trebuie să uităm că Secția specială a fost înființată la dorința lui Liviu Dragnea pentru a-i putea intimida sau chiar înlătura pe magistrații incomozi. Ne amintim de șicanele făcute fostului procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, în plin proces de negociere pentru desemnarea procurorului-șef european. Ne amintim și de deciziile de retragere a apelului în procese importante, precum cel al fostului lider PSD Viorel Hrebenciuc și cel în care era implicat fugarul Sebastian Ghiță. Această structură trebuie desființată și ne-am săturat să așteptăm ca Ministerul Justiției și Guvernul să vină cu mult anunțatul proiect de lege de desființare. Și nici ordonanță de urgență nu dau semne că ar intenționa să adopte, deși ar fi putut, în condițiile în care referendumul din 2019 a avut drept scop sprijinirea Justiției, și au modificat deja Codul penal prin OUG 28/2020”, a declarat deputatul USR Stelian Ion.
Și fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall a cerut CSM să avizeze favorabil proiectul de desfiinţare a SIIJ, susţinând că această structură a fost "o şmecherie" menită să-i ajute pe cei care încalcă legea.
CONSULTĂ AICI PROIECTUL DE LEGE AL USR
Camera Deputaților este prima cameră sesizată, Senatul fiind camera decizională pe acest proiect.
Controversata secție de anchetare a magistraților, a cărei desființare a fost propusă printr-un proiect de lege de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, fără să se întâmple însă ceva, a revenit recent în discuție. Aceasta, după ce în 28 aprilie, Comisia nr. 2 - Resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, coordonată de judecătoarea Mariana Ghena, a decis, cu majoritate de voturi, declanșarea concursului pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Secţiei de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) şi a altor funcţii de execuţie din cadrul secției, potrivit minutei ședinței. Deciziile au fost trimise plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care le-a respins.
Epopeea Secției speciale
(sinteză Hotnews.ro)
În 27 decembrie 2019, Guvernul a adoptat un Memorandum prin care se propunea desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
În 4 februarie, Ministerul Justiției a pus în dezbatere un proiect de lege privind desființarea Secției de anchetare a magistraților. Proiectul prevede și modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că acțiunea penală în cazul unui judecător sau procuror poate fi începută doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților se încuviințează de către Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, Ministerul Justiției propune prin acest proiect și modificarea Legii 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a devenit operațională în 23 octombrie 2017. Are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Între timp, Gheorghe Stan a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD.
Procuror șef adjunct al secției a fost Adina Florea, propusă de trei ori de Tudorel Toader pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis.
Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției, însă candidatura ei nu a fost validată, în condițiile în care mai mulți magistrați au boicotat ședințele CSM.
Lia Savonea, fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea la șefia secției speciale. Adina Florea s-a retras în 5 decembrie 2019 din procedura de numire la șefia Secției Speciale, după cele 7 încercări eșuate ale fostei șefe a CSM Lia Savonea de a o numi în funcția de procuror-șef al acestei secții.
Secția specială a fost criticată puternic de către organismele europene. Comisia europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.
