Pe aceeași temă
"Legislația actuală reglementează răspunderea magistraților sub o triplă formă: disciplinară, penală și civilă (materială), astfel că nu este necesară adoptarea altor dispoziții legale privind aceste aspecte. O altă reglementare, care nu își găsește corespondentul în forme similare de răspundere a membrilor celorlalte două puteri în stat, cea legislativă și cea executivă, reprezintă în sine o perturbare a echilibrului dintre acestea, cu grave consecințe pentru buna funcționare a societății", se arată în comunicatul CSM.
"... orice inițiativă legislativă care să aibă ca obiect angajarea răspunderii materiale a magistraților în alte coordonate decât cele deja existente în prezent este inoportună", argumentează CSM.
Ppreşedintele PSD, Liviu Dragnea, precum şi alţi lideri social-democraţi, au declarat în repetate rânduri că iau în calcul un proiect de lege privind răspunderea magistraţilor.
În şedinţa de azi, 12 ianuarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat următorul punct de vedere privind independenţa sistemului judiciar din perspectiva răspunderii materiale a magistraților şi a independenţei financiare:
Consiliul Superior al Magistraturii înțelege să-și asume un program de măsuri pe întreaga perioadă a mandatului de 6 ani, care să fie urmărit cu consecvență și realizat în spirit de coeziune între membrii săi. Dintre obiectivele urmărite, într-o primă etapă, se impune exprimarea unei poziții referitoare la independența sistemului judiciar din perspectiva răspunderii materiale și a independenței financiare.
Independența justiției reprezintă o componentă esențială a statului de drept, în care cele trei puteri – legislativă, executivă și judecătorească – trebuie să fie într-un permanent echilibru, dat tocmai de egalitatea ce există din punct de vedere constituțional.
Consiliul subliniază că legislația actuală reglementează răspunderea magistraților sub o triplă formă: disciplinară, penală și civilă (materială), astfel că nu este necesară adoptarea altor dispoziții legale privind aceste aspecte.
O altă reglementare, care nu își găsește corespondentul în forme similare de răspundere a membrilor celorlalte două puteri în stat, cea legislativă și cea executivă, reprezintă în sine o perturbare a echilibrului dintre acestea, cu grave consecințe pentru buna funcționare a societății.
Sistemul judiciar a dovedit de-a lungul timpului că are capacitatea de a se autoregla, inclusiv prin sancționarea sub cele trei forme a magistraților, fiind, de altfel, și singura dintre cele trei puteri care are reglementată o formă a răspunderii materiale. De aceea, orice inițiativă legislativă care să aibă ca obiect angajarea răspunderii materiale a magistraților în alte coordonate decât cele deja existente în prezent este inoportună.
Consiliul Superior al Magistraturii, la rândul său, își asumă identificarea, soluționarea și sancționarea cu fermitate a situațiilor de încălcare a legii de către magistrați.
Referitor la independența financiară a sistemului judiciar, Consiliul se angajează să intensifice demersurile pentru preluarea bugetului instanțelor de la Ministerul Justiției.
Până la îndeplinirea acestui obiectiv, se impune o strânsă colaborare între ordonatorii principali de credite în vederea administrării eficiente a instanțelor și parchetelor. În acest context, este necesară inclusiv luarea unor măsuri unitare privind salarizarea personalului din justiție.
Inechitățile rezultate ca urmare a adoptării și interpretării neunitare a legilor de salarizare trebuie înlăturate, în acord cu decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15.12.2016, astfel încât cei care fac parte din sistemul judiciar să fie salarizați avându-se în vedere o valoare de referință sectorială unică.
Pentru a-și îndeplini menirea constituțională, Consiliul Superior al Magistraturii are nevoie de încrederea și sprijinul corpului magistraților, a celorlalte puteri și a societății în ansamblul său.
