Pe aceeași temă
Declarațiile lui Dorneanu, spune CSM, aduc atingere independentei, prestigiului si credibilitatii justitiei, subminand autoritatea intregului sistem judiciar, avand in vedere ca a indus in opinia publica ideea ca actul de justitie este puternic influentat de factorul politic.
"Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca o parte din declaratiile domnului Valer Dorneanu - presedintele Curtii Constitutionale a Romaniei - in cadrul unui interviu transmis de postul de televiziune B1 TV in data de 7 octombrie 2017, au fost de natura a aduce atingere independentei, prestigiului si credibilitatii justitiei, cu consecinta subminarii autoritatii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar in ansamblul sau", se arata in comunicatul CSM.
Mai mult, CSM e de parere ca anumite declaratii ale presedintelui CCR induc publicului ideea politizarii actului justitiei:
"Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca afirmatii precum 'nu as vrea sa numar in cate cazuri se simte o influenta politica in hotarari judecatoresti comune si in cate la noi', formulate la modul general si impersonal de presedintele Curtii Constitutionale, sunt de natura a induce in perceptia publica ideea politizarii actului de justitie, a unui sistem judiciar care nu se bucura de independenta fata de puterile politice ale statului".
In finalul comunicatului, CSM solicita reprezentantilor celorlalte institutii ale statului sa abordeze un discurs echilibrat, moderat, cu respect fata de principiile si valorile Constitutiei si sa evite exprimarea opiniilor personale.
"In considerarea principiului cooperarii loiale intre institutiile statului de drept, Consiliul Superior al Magistraturii, in calitatea sa de garant al independentei justitiei, solicita reprezentantilor celorlalte institutii ale statului dimensionarea discursului public in termeni de echilibru, moderatie si respect fata de principiile si valorile constitutionale si evitarea exprimarii unor opinii sau perceptii personale cu potential de erodare a increderii publice in actul de justitie", arata CSM.
***
„Declarațiile sunt de data aceasta ale președintelui CCR, de la care eu personal aveam pretenții mult mai mari. (...) Este absolut revoltătoare această declarație din partea președintelui CCR”, a spus un membru CSM în ședința Consiliului.
- Valer Dorneanu, imparţialul şef al CCR, despre dosarul lui Dragnea: Păi asta e corupţie?
"Asa a fost calificat (ca dosar de coruptie, n.red.). Acolo era un abuz ceva cu angajarea unei persoane... (Bombonica Prodana, n.red.) a angajat niste persoane la ea desi n-ar fi lucrat. Pai asta e coruptie? Asta e abuz in serviciu!", a spus Dorneanu într-un interviu acordat postului de televiziune B1TV, citat de ziare.com.
Cand jurnalista B1 Tv i-a atras atentia ca este un dosar instrumentat de parchetul anticorupţie, seful CCR a spus ca acest lucru ar fi fost influentat de faptul ca inculpat este Liviu Dragnea.
"E instrumentat de DNA ca urmare a calitatii persoanelor implicate in dosar, nu ca urmare a faptului ca s-ar fi incadrat exact in coruptie. Apropo de distinctia asta si de Comisa de la Venetia. Comisia de la Venetia, in spatiul UE, vorbea de severitatea interventiei punitive a statului impotriva actelor de coruptie si acolo spune ca e coruptie indiferent de valoare, de prag. Dar la abuzul obisnuit...", a spus Dorneanu.
Intrebat ce inseamna concret prag, acesta a sustinut ca dupa modificarea definitiei infractiunii in noul Cod Penal sa furi un ou nu e egal cu sa furi un bou.
"Prag inseamna ca atunci cand incalcarea atributiilor de serviciu a dus la un prejudiciu, acel prejudiciu poate sa fie de la un leu sau 0,50 de bani la 5 miliarde", a spus Dorneanu.
"Si nu mergem pe principiul daca ai furat un ou e egal cu daca ai furat un bou?", l-a intrebat jurnalista.
"Nu, nu merge, pentru ca atunci cand s-a definit in noul Cod Penal infractiunea, s-a eliminat acea componenta a definitiei care se referea la pericolul social. Indiferent daca ai sau n-ai pericol social e infractiune si atunci prezinta pericol social si cel care a furat un ou si cel care a furat un bou si cel care a furat o cireada. Tocmai de aceea noi am zis ca trebuie diferentiat acolo unde abuzul a produs paguba materiala", a spus Dorneanu.
DNA îl acuză pe Liviu Dragnea de instigare la abuz în serviciu şi la fals intelectual, iar pe soţia acestuia de abuz în serviciu. Alături, în boxa acuzaţilor, le stau alţi opt foşti şi actuali funcţionari de la Protecţia Copilului Teleorman. Procurorii DNA spun că aceștia au dezvoltat un sistem prin care membrii filialei PSD din Teleorman erau plătiţi ilegal din banii destinaţi copiilor defavorizaţi. Cu toate astea, preşedintele CCR crede că singurul motiv pentru care acest dosar a ajuns la DNA este calitatea persoanelor implicate.
Procurorii DNA spun că aceștia au dezvoltat un sistem prin care membrii filialei PSD din Teleorman erau plătiţi ilegal din banii destinaţi copiilor defavorizaţi. Cu toate astea, preşedintele CCR crede că singurul motiv pentru care acest dosar a ajuns la DNA este calitatea persoanelor implicate.
Discuția cu reporterul B1TV
Reporter: Abuz în serviciu în codul penal este o singură infracţiune.
Valer Dorneanu: Nu, nu, sunt două infracţiuni distincte: abuzul în serviciu obişnuit şi acolo îţi trebuie să ai o calitate în plus
R: Dar decizia a fost luată totuşi într-un dosar de corupţie.
Valer Dorneanu: Aşa a fost calificat, acolo era un abuz ceva cu angajarea unei persoane.
R: O să dau eu numele dosarului că văd că dvs. nu doriţi. Era vorba despre dosarul Bombonicăi, domnului Dragnea în principal .
Valer Dorneanu: Care a angajat nişte persoane la ea în hotel deşi n-ar fi lucrat. Asta-i corupţie? Ăsta-i abuz în serviciu.
Prezentoatoare: Este un abuz în serviciu instrumentat de DNA pe legea 78/2001.
Valer Dorneanu: Instrumentat de DNA ca urmare a calităţii persoanelor care erau implicate în dosar, nu ca urmare a faptului că s-ar fi încadrat exact în corupţie. Dar apropo de distincţia asta şi de Comisia de la Veneţia.
înregistrarea video a interviului -1
- Nemulţumit de ceea ce a ajuns Curtea Constituţională să facă: anume arbitraj între celelalte instituţii ale statului
„Şi noi suntem nemulţumiţi că se aruncă în grădina noastră foarte multe lucruri care nu ţin de noi. Dacă instituţiile ar conlucra, ar coopera corect, cinstit şi prin dialog, nu s-ar ajunge la asemenea.... La noi, parcă unii chiar provoacă ca să ne sesizeze pe noi", a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la B1 TV, potrivit ziare.com.
„Apropo de conflictele acestea, şi pe noi ne deranjează şi avem convingerea că multe din ele ar putea fi prevenite sau n-ar există, dacă autorităţile publice ar lucra într-o comuniune, într-o coordonare. (...) Tu, când cealaltă autoritate are de rezolvat o problemă, nu poţi să-i răspunzi, să-l ajuţi, să-l consiliezi să rezolve acea problemă? Putea să se ducă cel puţin. Să spună, domne, merg ca să-mi arăt bunăvoinţa şi respectul faţă Parlament, autoritatea suverană, supremă a poporului", a mai spus Dorneanu
înregistrarea video a interviului - 2
- Kovesi trebuia sa se duca in Parlament: Macar din respect fata de "autoritatea suprema"
Presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, a avut sambata o rara aparitie televizata, acordand un interviu in care a vorbit despre decizia de saptamana aceasta a Curtii care spune ca sefa DNA Laura Codruta Kovesi ar fi trebuit sa se prezinte in fata comisiei parlamentare care ancheteaza alegerile prezidentiale din 2009, scrie ziare.com.
Dorneanu sustine ca e nemultumit de ceea ce a ajuns Curtea Constitutionala sa faca, si anume arbitraj intre celelalte institutii ale statului si ca aceasta situatie nu ar exista daca ar exista dialog si cooperare.
"Si noi suntem nemultumiti ca se arunca in gradina noastra foarte multe lucruri care nu tin de noi. Daca institutiile ar conlucra, ar coopera corect, cinstit si prin dialog, nu s-ar ajunge la asemenea.... La noi, parca unii chiar provoaca ca sa ne sesizeze pe noi", a declarat presedintele CCR, Valer Dorneanu, la B1 Tv.
In acest sens, el spune ca sefa DNA Laura Codruta Kovesi ar fi putut sa se duca in fata Parlamentului pentru a-i ajuta pe membrii comisiei de ancheta a prezidentialelor din 2009, sau macar sa arate "bunavointa si respect" fata de Parlament.
"Apropo de conflictele acestea, si pe noi ne deranjeaza si avem convingerea ca multe din ele ar putea fi prevenite sau n-ar exista, daca autoritatile publice ar lucra intr-o comuniune, intr-o coordonare. (...) Procuratura are niste atributii. Daca Parlamentul ii solicita o relatie, ii solicita sa vina, procurorul poate sa faca doua lucruri: sa se inchida in acea carapace de procuratura: 'ce ma intrebi tu, nu face parte de aici'. (...)
Intrebarea mea, tu nu esti particica a acelui stat de drept? Tu, cand cealalta autoritate are de rezolvat o problema, nu poti sa-i raspunzi, sa-l ajuti, sa-l consiliezi sa rezolve acea problema? Putea sa se duca cel putin. Sa spuna, domne, merg ca sa-mi arat bunavointa si respectul fata Parlament, autoritatea suverana, suprema a poporului", a spus Dorneanu, la postul de televiziune citat.
Seful CCR anticipeaza insa un raspuns pe care ar fi putut sa-l dea Kovesi, desi sefa DNA nu a raspuns in niciun fel pana la acest moment daca a fost sau nu acasa la Gabriel Oprea in seara alegerilor din 2009. In plus, Dorneanu da si indicii despre ce va contine motivarea deciziei CCR din 3 octombrie conform careia Kovesi ar fi trebuit sa se prezinte in Parlament.
"Comisia si-a propus sa afle daca alte persoane, alte institutii s-au implicat. Ce costa sa se duca, sa spuna 'm-am dus, nu am discutat nimic despre frauda'. Apropo de ce spuneam de cooperarea loiala. Nu vreau sa avansez argumentele care vor fi cuprinse in decizie. Principiul cooperarii loiale, principiul loialitatii in cooperarea intre institutii, aceste motive au fost mentionate in declansarea acestui conflict", a conchis Valer Dorneanu.
CCR a decis marti ca exista un conflict intre Parlament si Ministerul Public generat de faptul ca procurorul sef al DNA nu a oferit explicatiile cerute de comisia de ancheta parlamentara privind prezenta in casa lui Gabriel Oprea in seara celui de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale din 2009. Potrivit unor surse Ziare.com, hotarare s-a luat cu 5 la 3, opinie separata facand judecatorii Livia Stanciu, Simona-Maya Teodoroiu si Mircea Stefan Minea.
La sfarsitul lunii august, Laura Codruta Kovesi a explicat intr-o scrisoare de 7 pagini, de ce nu s-a dus in fata comisiei parlamentare de ancheta.
Dupa decizia CCR, nu doar membrii comisiei pentru prezidentialele din 2009, dar si cei care ancheteaza arhiva SIPA au anuntat ca vor sa o cheme pe Kovesi in Parlament.
***
Curtea de Apel București a sancționat CCR pentru încălcarea Constituției și a propriei legi de funcționare pentru cenzurarea opiniilor contradictorii
CCR a decis, la începutul anului, că preşedintele instituţiei poate să decidă nepublicarea unei opinii separate sau concurente formulate de unul sau mai mulţi judecători, dacă acestea nu respectă anumite standarde.
Prima "victimă" a deciziei a fost o opinie separată a judecătoarei Livia Stanciu, care nu a mai fost publicată în Monitorul Oficial. Avocata Elenina Nicuţ a atacat în instanţă această hotărâre, invocând printre altele încălcarea dreptului la informarea cetăţenilor, încălcarea dreptului la exprimare a judecătorilor, instituirea unei discriminări între judecători şi încălcarea independenţei CCR.
CCR a solicitat respingerea cerererii de suspendare a Hotărârii 1/2017 pentru că aceasta ar fi un act jurisdicţional, nu unul administrativ. Argumentul CCR a fost desfiinţat de Curtea de Apel Bucureşti, care a arătat că legea de funcţionare a Curţii nu prevede că o astfel de hotărâre poate fi un act jurisdicţional, ci doar act administrativ cu caracter normativ. Consecinţa este că Hotărârea 1/2017 a CCR poate fi atacată în contencios administrativ.
În continuare, judecătorul de la Curtea de Apel Bucureşti arată felul în care decizia cenzurării opiniilor separate sau concurente încalcă legea de funcţionare a CCR, dar şi articolul 31 din Constituţie.
"Conchizând, faţă de cele de mai sus, se va reţine că în cauză s-a făcut dovada existenţei unui caz bine justificat pentru suspendarea actului, în sensul art. 2, alin. 1, lit. t din Legea 554/2004", arată judecătorul.
Totuşi, pentru că "reclamanta nu a invocat producerea în persoana sa a unui prejudiciu material prin necunoaşterea opiniilor separate/concurente ale judecătorilor Curţii", instanţa a decis respingerea cererii de suspendare a Hotărârii 1/2017 ca neîntemeiată. În ciuda acestei decizii, care poate fi contestată la instanţa superioară, este pentru prima dată când un judecător afirmă că plenul CCR a încălcat legea şi Constituția.
