Pe aceeași temă
Procurorii arata ca Nicusor Constantinescu a lasat nepazite arme de foc, munitie de razboi si documente clasificate, dupa ce CJC a reziliat contractul de paza si protectie a sediului CMZ. Jurnalistii Infosud-est mai noteaza ca, in acelasi timp, Nicusor Constantinescu "pregatea si strategia unei propagande coplesitoare menite sa ii aduca populatia de partea sa in razboiul cu Guvernul Boc care initiase un proiect de reorganizare administrativ-teritoriala".
Una dintre concluziile prezentate de magistrati in dosarul CMZ arata ca "activitatea infractionala continuata a inculpatului a avut consecinte serioase asupra securitatii nationale", prin raportare la atributiile si misiunile centrelor militare.
Potrivit Infosud-est, totodata, procurorii au concluzionat ca: "Faptele retinute in sarcina inculpatului sunt de o gravitate deosebita depasind cu mult importanta unei simple contraventii (...). Aceasta deoarece din cauza conduitei inculpatului, CMZ Constanta s-a aflat in imposibilitatea de a-si indeplini misiunile pe care le are atat pe timp de pace, cat si pe timp de criza sau de razboi".
Cronologia destructurarii Centrului Militar Zonal Constanta (Hotnews):
- In 2009, printr-o Hotarare de Consiliu Judetean, este reziliat contractul dintre CMZ si SC Intersat SRL (servicii de internet si telefonie fixa). In urma acestei decizii, punctul de comanda al mobilizarii CMZ a devenit nefunctional, fiind scos din operativitate;
- In 15 aprilie 2010, CJC reziliaza contractul de paza si protectie a sediului in care functioneaza CMZ. Astfel, institutia militara a ramas nepazita, in conditiile in care in interior se aflau arme de foc militare, munitii de razboi, sisteme de criptare/decriptare a informatiilor precum si documente clasificate "secret de stat";
- Tot in anul 2010 si tot la initiativa CJC a fost reziliat si contractul cu SC Comtech SRL care asigura service-ul sistemelor de securitate, respectiv al camerelor video cu circuit inchis, sistemul anti-efractie si sistemul de avertizare impotriva incendiilor;
- In februarie 2011, CJC a cerut rezilierea contractului de furnizare a energiei termice pentru punctul de consum Centrul Militar Zonal din Constanta. In toiul iernii, Nicusor Constantinescu a semnat personal notificarea de reziliere a contractului prin care agentul termic era furnizat pentru sediul unitatii militare;
- In aceeasi luna, dupa sistarea caldurii a urmat intreruperea apei potabile. CJC a solicitat in februarie 2011 si rezilierea contractului pentru alimentare cu apa. CMZ a intocmit o adresa prin care a aratat CJC ca lipsa apei, coroborata cu lipsa fondurilor pentru verificarea stingatoarelor de incendiu conduce la imposibilitatea actionarii in caz de incendiu, dar creeaza si premisele pentru aparitia unor focare de infectie;
- Odata cu rezilierea contractelor de furnizare a apei si a agentului termic, Consiliul Judetean Constanta a solicitat si rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice pentru CMZ Constanta. Asadar, in luna februarie 2011, Constanta avea un Centru Militar Zonal fara paza, apa, caldura si energie electrica;
- In august 2011, CMZ Constanta ramane fara cele trei posturi telefonice din cauza neplatii facturilor emise de furnizor.
Un aspect important este faptul ca in cladirea in care functioneaza CMZ isi aveau sediile si Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), dar si SNU Apel de Urgenta 112.
Toate aceste masuri s-au suprapus peste o micsorare treptata a bugetului pentru apararea judetului Constanta. Daca in 2009 CJC aloca CMZ Constanta aproape 400 de mii de lei, in 2012 CJC a alocat zero lei pentru apararea judetului, scrie infosud-est.
Jurnalistii Infosud-est mai noteaza ca in timp ce rezilia contractele la utilitati publice, taia finantarile si incerca evacuarea CMZ, Nicusor Constantinescu pregatea si strategia unei propagande coplesitoare menite sa ii aduca populatia de partea sa in razboiul cu Guvernul Boc care initiase un proiect de reorganizare administrativ-teritoriala.
Nicusor Constantinescu si camarila sa au demarat procedurile de organizare a unui referendum in cadrul caruia constantenii urmau sa raspunda la intrebarea "Sunteti de acord cu desfiintarea unitatii administrativ-teritoriale a judetului Constanta?". Initiativa a fost sustinuta puternic de PNL Constanta (In 2011, PNL si PSD erau aliati politici in cadrul USL).
In luna octombrie 2011, trustul controlat de Nicusor Constantinescu lanseaza o campanie de presa in care, zi de zi, erau prezentate materiale, declaratii sau stiri favorabile referendumului. In cadrul campaniei se incepe si un tur al primarilor PSD din judet care cereau "sa nu fie desfiintat judetul Constanta", scrie Infosud-est. In aproape fiecare material furnizat de trustul respectiv, reorganizarea teritoriala este asemanata cu "raionizarea comunista" sau cu "reorganizarea din timpul dictaturii lui Carol al II-lea', sustin jurnalistii constanteni.
Pe 3 noiembrie 2011, cu putin timp inainte de ziua votului, Mugur Ciuvica, Cristian Parvulescu (presedintele Pro Democratia) si Liviu Dragnea (la vremea aceea, presedintele CJ Teleorman si seful Uniunii Consiliilor Judetene din Romania) au participat in direct in emisiunea "Eu sunt Constanta", difuzata la televiziunea controlata de Mazare si Constantinescu, unde au vorbit despre importanta referendumului si s-au opus proiectului de reorganizare teritoriala.
Potrivit Infosud-est, actiunea premeditata a lui Nicusor Constantinescu se putea observa cel mai usor in amenintarile acestuia cu privire la rezultatul favorabil al referendumului, spunand deseori ca "Acest referendum are putere de lege si, cu el validat, in cazul in care cetatenii nu sunt de acord cu desfiintarea judetului Constanta, el este opozabil oricarei hotarari de guvern si oricarei legi nationale. Ne putem judeca inclusiv pana la Haga, inclusiv la Strasbourg si la celelalte institutii de justitie din Europa, privind existenta judetului Constanta. Eu cred ca participarea la referendum este o obligatie civica, o obligatie morala fata de inaintasii nostri, fata de copiii si nepotii copiilor nostri".
In vara anului 2012, recensamantul din 2011 nu intrase inca in vigoare, drept pentru care procentul electoratului iesit la vot a fost raportat la recensamantul din 2002, iar referendumul a fost invalidat, neindeplinind 50%+1 din totalul populatiei cu drept de vot.
Daca Nicusor Constantinescu ar mai fi avut rabdare cateva luni, pana la procesarea completa a datelor si la reactualizarea recensamantului cu informatiile colectate in 2011, atunci referendumul sau ar fi fost validat, iar judetul Constanta si-ar fi castigat "autonomia" in fata reorganizarii administrativ-teritoriale.
