Pe aceeași temă
Deși acest articol care se vrea abrogat este una dintre propunerile Guvernului Tudose incluse în proiectul de Cod administrativ, ministrul Justiției și reprezentanții Ministerului Dezvoltării, care a lansat în dezbatere publică proiectul, transmit că acest este din perioada guvernării Cioloș și nu aparține actualei coaliții de guvernare PSD-ALDE.
Textul depus de Guvernul Tudose în consultare publică, din luna iulie, preia din prevederile proiectului elaborat de Ministerul Dezvoltării, pe vremea când acesta era condus de Vasile Dîncu, inclusiv în ceea ce priveşte Legea 90, însă nu este preluat integral, lucru care nu este subliniat de actuala guvernare.
Din contră, reprezentanții Guvernului, atât prin declarațiile de miercuri seară ale lui Tudorel Toader, ministrul Justiției, cât și printr-un comunicat de presă transmis, tot miercuri, de Ministerul Dezvoltării, care a lansat în dezbatere publică noul proiect de lege, lasă de înțeles că proiectul este ”moștenit” de la guvernarea Cioloș. Ceea ce omit actualii guvernanți să spună este că, deși o parte a proiectului de Cod administrativ a fost preluat de la guvernarea Cioloș, tocmai abrogarea articolului care îi poate permite lui Liviu Dragnea să ajungă premier, după reabilitare, aparține Guvernului Tudose.
”Acest proiect de Cod administrativ se află în dezbatere publică din 8 noiembrie 2016. Deci, dacă vreţi, nu e un proiect de act normativ elaborat de actualul Guvern, ci unul preluat, pentru sistematizarea, ordonarea, structurarea reglementărilor specifice din domeniu”, a explicat, miercuri, Tudorel Toader, amintind că proiectul ține cont de deciziile CCR. În fapt, Curtea Constituțională a stabilit, în mai 2017, în urma unei sesizări venite din partea Avocatului Poporului, că un condamnat reabilitat poate fi ministru.
În paralel cu declarațiile ministrului Justiției, tot miercuri, Ministerul Dezvoltării a transmis un comunicat de presă prin care subliniază, la fel, că proiectul de Cod administrativ nu aparține acualei coaliții de guvernare: ”Proiectul de act normativ privind Codul Administrativ a fost elaborat și introdus în dezbatere publică la data de 8 noiembrie 2016, cu două luni înainte de venirea la guvernare a actualei coaliții politice”
Codul Administrativ reuneşte 20 de acte normative în vederea clarificării prevederilor, asigurării aplicării lor unitare şi neinterpretabile, precum şi eliminării contradicţiilor, redundanţelor şi situaţiilor de vid legislativ, potrivit Guvernului. Proiectul de lege se află încă în consultare publică şi în avizare interministerială, instituţiile interesate putând în continuare să formuleze propuneri şi observaţii.
Ce conține proiectul
Proiectul il vizeaza direct pe Liviu Dragnea, care a fost condamnat in aprilie 2016 la doi ani de inchisoare cu suspendare, cu un termen de incercare de patru ani, ceea ce ar insemna ca reabilitarea in cazul sau ar urma sa se calculeze pentru anul 2020 (perioada curge din momentul condamnarii definitive).
Potrivit Codului Penal, reabilitarea are loc de drept pentru pedepse de pana in 2 ani inclusiv, daca in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune. Prin urmare, Liviu Dragnea va fi considerat reabilitat in 2023, scrie HotNews.ro.
Guvenul a elaborat un proiect de act normativ, denumit Codul Administrativ. Proiectul, care are 266 de pagini, prevede, printre altele, şi abrogarea legii care interzice persoanelor condamnate penal să facă parte din Guvern, scrie economica net.
Este vorba despre articolul 651.
“În termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentului Cod se abrogă următoarele acte normative: (…)
Alineatul (1), litera c): Legea nr. 90/2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare;
Iată ce scrie acum in articolul 2 din legea 90/2001, care se abrogă:
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 165 din Codul penal referitor la reabilitare prevede ca:
"Reabilitarea are loc de drept in cazul condamnarii la pedeapsa amenzii, la pedeapsa inchisorii care nu depaseste 2 ani sau la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata sub supraveghere, daca in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune."
Conform proiectului de lege pregătit acum de Guvernul Tudose, după cum arată, profit.ro, pot fi membri ai Guvernului ”persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară; b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea”.
Guvernul Tudose va modifica legea astfel încât condamnații penali să poată fi membri ai Executivului dacă s-au reabilitat Conform Codului Penal, există două tipuri de reabilitare: reabilitarea de drept și reabilitarea judecătorească. Reabilitarea de drept are loc automat în cazul condamnării la pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani de la executarea pedepsei condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune. Reabilitarea judecătorească se acordă pentru pedepse mai mari de 2 ani, după o perioadă curpinsă între 4-10 ani de la executarea pedepsei principale, și nu poate fi stabilită decât prin decizie a instanței.
Pentru a deveni lege, Codul Administrativ trebuie să fie adoptat de Parlament.
Proiectul de lege privind Codul Administrativ a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi a fost pus în dezbatere publică pe 8 noiembrie 2016.
Motivarea Curtii Constitutionale
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins pe 4 mai ca inadmisibila sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate sa fie membri ai Guvernului. "In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate formulata. Pentru adoptarea acestei solutii, Curtea a constatat ca, in esenta, motivele invocate in sesizare constituie atat probleme de aplicare si interpretare a legii de catre autoritatile publice competente, cat si aspecte de legiferare ce intra in competenta Parlamentului".
Ulterior, pe 20 iunie, in motivarea deciziei, CCR spunea ca interdictia trebuie sa inceteze, conform legislatiei in vigoare, in caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie, insa afirma ca revine Parlamentului sarcina sa coreleze conditiile de acces in functia de membru al Guvernului si cea de parlamentar.
