Curtea Constituțională îi interzice lui Victor Ponta să-și creeze un grup parlamentar Pro România

Laurentiu Gheorghe | 13.02.2019

CCR a respins sesizarea de neconstituționalitate depusă de 63 deputați împotriva Regulamentului Camerei Deputaților care interzice ca un partid nou nu poate să aibă grup parlamentar propriu.

Pe aceeași temă

Această decizie lovește cel mai greu în Victor Ponta, cel care încearcă să formeze grup parlamentar pentru Pro România.

Sesizarea referitoare la neconstituționalitatea a dispozițiilor art.13 alin.(1), (6), și (7), art.19 alin.(1), art.35 alin.(1) și art.186 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.277 din 12 aprilie 2016, sesizare formulată de un număr de 63 deputați”, s-a aflat pe ordinea de zi a CCR.

În sesizarea depusă la Curtea Constituțională de cei 63 de deputați, aceștia susțin că „respingerea unui proiect de hotărâre, moțiune simplă sau moțiune de cenzură de către președintele Camerei Deputaților, indiferent dacă aceste acte îndeplinesc sau nu condițiile de constituționalitate pentru a fi dezbătute și adoptate este neconstituțională deoarece, pe de o parte, încalcă principiul legalității prin nerespectarea art.92 alin.(2) și ale art.192 din Regulamentul Camerei Deputaților cu consecința încălcării art.1 alin.(5) din Constituție, iar pe de altă parte pentru că încalcă dispozițiile art.61, art.67 și ale art.112 alin.(2) din Constituția României”

Cu alte cuvinte, aleșii sunt de părere că „președintele Camerei Deputaților substituie competența rezervată Curții Constituționale prin art.146 din Constituție”.

De asemenea, în sesizarea de neconstitiționalitate, deputații susțin că legea fundamentală a României stabilește în mod expres și în considerarea funcției de președinte al Camerei Deputaților că acesta are obligația constituțională de a proceda la convocarea sesiunilor ordinare sau extraordinare.

Prin urmare, aleșii susțin că delegarea îndeplinirii acestei obligații constituționale nu poate fi realizată deoarece Constituanta dacă dorea aplicarea unei proceduri de delegare ar fi menționat în Constituție această posibilitate, eventual prin normă de trimitere, situație existentă, de exemplu, în cazul art.65 alin.(2) lit. k) din Constituție.

Totodată, în sesizarea deputaților se mai arată că, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului și că orice mandat imperativ este nul.

Cu alte cuvinte, aleșii au punctat că „deputatul are facultatea constituțională de a adera la un grup parlamentar sau altul în funcție de opțiunile sale, de a se transfera de la un grup parlamentar la altul sau de a se declara independent față de toate grupurile parlamentare. Nicio altă normă juridică, legală sau regulamentară nu poate contraveni acestor dispoziții constituționale”.

Mai mult, deputații atrag atenția că interpretarea prevederilor legislative într-un sens în care deputatul care a părăsit un grup parlamentar nu poate constitui un nou grup parlamentar sau nu poate fi liderul unui nou grup „este abuzivă, nedemocratică și în final cauzatoare de prejudicii pentru cetățenii în serviciul cărora deputatul își exercită mandatul”.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: re[email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22