Pe aceeași temă
Judecătorii de la Curtea de Apel București au menținut, miercuri, verdictul de colaborator al fostei Securități primit de Dan Voiculescu, care a făcut poliție politică sub numele de cod "Felix", conform B1.ro.
Președintele fondator al PC poate ataca decizia cu recurs în termen de 15 zile.
"Respinge exceptia tardivitatii ca nefondata. Respinge cererea de revizuire formulata de revizuientul Dan Voiculescu ca inadmisibila. Cu recurs in 15 zile de la comunicare", este minuta Curtii de Apel Bucuresti, citata de Evenimentul Zilei.
Fostul senator a cerut revizuirea sentintei deoarece unul dintre membrii Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), Mircea Dinescu, a fost declarat incompatibil de catre Agentia Nationala de Integritate, aminteste Ziare.com.
Mircea Dinescu a fost unul dintre cei trei membri CNSAS care au votat in Colegiu pentru declararea lui Dan Voiculescu drept colaborator al politiei politice.
Potrivit CNSAS, Voiculescu a fost recrutat de Securitate in februarie 1970, sub numele conspirativ "Mircea". Trei ani mai tarziu, el ar fi fost recrutat in reteaua Directia a III-a, sub numele conspirativ "Felix".
Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis pe 10 martie, irevocabil, ca Dan Voiculescu a facut politie politica. Instanta suprema a respins recursul senatorului impotriva hotararii din februarie 2010 a Curtii de Apel Bucuresti prin care a fost mentinut verdictul dat de CNSAS in 2006 in acest sens.
De ce a primit Voiculescu verdict de colaborare cu Securitatea. Motivarea ICCJ din 2011
Dan Voiculescu a furnizat informatii catre structurile politiei politice comuniste, arata judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), in motivarea deciziei definitive din 10 martie 2011, prin care au stabilit ca senatorul a fost colaborator al Securitatii.
Colaborarea lui Dan Voiculescu cu Securitatea este inscrisa, potrivit motivarii, chiar in fisa personala a acestuia ce emana de la Ministerul de Interne - Directia a III-a. Potrivit fisei personale, Voiculescu a fost recrutat ca informator de catre fostul serviciu 7-Comercianti si in timpul colaborarii a purtat numele conspirativ "Felix".
Motivarea mai arata ca, la baza deciziei magistratilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a stat si o nota datata 29 decembrie 1977, semnata cu numele conspirativ "Felix", in care actualu senator dadea informatii despre un cetatean austriac de origine romana, care ar fi fost preocupat de defaimarea politicii si metodelor comerciale folosite de Romania in relatii internationale.
"In cadrul acestor preocupari, LG (cetateanul austriac de origine romana - n.r.), practica atacuri vehemente deschise, cat si tangente fine la probleme. Mai mult decat atat, in anumite situatii, LG da "solutii originale" pentru rezolvarea unor aspecte care dupa opinia dansului, nu sunt corecte", se arata in nota semnata de Voiculescu si evocata in motivarea judecatorilor Inaltei Curti.
In aceesi declaratie data la Securitate, Dan Voiculescu semnala si tendinta cetateanului austriac de a convinge cetateni romani sa plece din tara. "Este semnalata tendinta lui LG de a atrage spiritual si material anumiti cetateni romani la fuga din tara sau luarea de pozitii revolutionare fata de legile tarii noastre", se specifica in acelasi document.
Astfel, concluzia instantei supreme este ca aceste informatii furnizate de Voiculescu fostei Securitati i-au incalcat cetateanului austriac dreptul la viata privata. "Informatiile furnizate de recurentul-reclamant cu referire la opiniile si preocuparile cetateanului strain se incadreaza la incalcarea unui drept fundamental prevazut in Pactul International privind Drepturile Civile si Politice si in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, la care Romania aderase in acea perioada si anume, dreptul la viata privata", se mentioneaza in motivarea Inaltei Curti.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis pe 10 martie, irevocabil, ca Dan Voiculescu a facut politie politica. Instanta suprema a respins recursul senatorului impotriva hotararii din februarie 2010 a Curtii de Apel Bucuresti prin care a fost mentinut verdictul dat de CNSAS in 2006 in acest sens.
