Pe aceeași temă
Cioloș a mai spus că există varianta unei eventuale decuplări a României de Bulgaria, dezvăluind că ”există soluții discutate şi negociate încă din vremea guvernului pe care l-am condus în 2016, pentru ca în nicio variantă să nu ratăm acest moment”.
“Aderarea României la Spațiul Schengen încă se joacă. Mai avem cinci zile până la întâlnirea miniștrilor de Interne din statele membre UE, unde ne trebuie o decizie în unanimitate asupra acestui subiect.
După lobby-ul intens din ultima perioadă, la care colegii români şi olandezi din grupul politic Renew Europe au avut un rol activ, guvernul olandez a comunicat ieri primele semne de deschidere: “Având în vedere cele două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen și progresele identificate în recentul raport MCV privind statul de drept în România, guvernul olandez este orientat spre viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen. Acesta va lua în considerare discuțiile parlamentare care vor urma în perioada premergătoare Consiliului JAI din 8 decembrie pentru a-și stabili poziția finală cu privire la această chestiune importantă”. Știm şi că, acum, problema Olandei este mai degrabă Bulgaria, și nu România.
Totodată, colegii suedezi din grupul Renew m-au informat că Guvernul de la Stockholm, favorabil aderării noastre la Spațiul Schengen, a consultat Comisia de afaceri europene din Riksdag, parlamentul suedez, unde există acum majoritate pentru primirea României şi Bulgariei în Schengen. După intervenția comisarului european pentru Afaceri interne, Ylva Johansson, social-democrații suedezi şi-au schimbat poziția, care inițial fusese împotrivă. Textul adoptat este nuanțat, dar încă pozitiv: “Daca există precondițiile pentru o decizie în unanimitate în Consiliu, Suedia, ca viitoare președinție UE, va vota da şi nu va bloca de una singură decizia, dacă există sprijin larg în favoare din partea celorlalte state membre”.
În acest moment, cheia spre Schengen se află la Viena, în mâna familiei politice a popularilor europeni, din care fac parte PNL, PMP şi UDMR. Partidul cancelarului austriac, dar şi al ministrul de Interne este membru al familiei politice a popularilor europeni. Sper că președintele Iohannis a folosit oportunitatea oferită de reuniunea de ieri de la Atena a liderilor Partidului Popular European pentru a discuta acest subiect cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Știm bine că nu există motive întemeiate pentru ca Austria să ne refuze intrarea în Schengen.
Există o limită a eforturilor diplomatice - admirabile, de altfel - făcute de Ministerul Afacerilor Externe. Decizia a devenit una pur politică şi trebuie tratată ca atare, la cel mai înalt nivel. Dincolo de eșecurile politice interne din ultimele decenii, e important să nu mai ajungem în situația în care suntem folosiți pentru interesele politice ale unuia sau altuia.
