Pe aceeași temă
Comisia juridica din Camera Deputatilor discuta in sedinta de astazi un proiect legislativ care urmareste modificarea Codului Penal, in sensul dezincriminarii conflictului de interese. Proiectul este initiat de cinci deputati si senatori: deputatii PSD Ciprian Nica si Victor Roman, deputatul UDMR Marton Arpad-Francisc, deputatul de la Minoritati Ion Marocico si deputatul PC-PLR Aurelian Ionescu, relateaza Hotnews.
UPDATE: Comisia Juridica a amanat analiza acestor modificari. Ele vor fi discutate peste 2 saptamani.
DNA: Modificarea Codului Penal va afecta combaterea coruptiei la nivel inalt
"Adoptarea în varianta propusă şi care urmează a fi dezbătută în Parlamentul României ar duce la dezincriminarea infracţiunii de conflict de interese , prevăzută în varianta actuală la art. 301 alin 1) Cod Penal, fapt ce ar putea afecta în mod serios activitatea de combatere a coruptiei la nivel înalt. Astfel, în anumite cazuri, s-ar putea pronunta, pentru acest gen de fapte, achitarea unor inculpati deja trimisi în judecată sau clasarea unor dosare aflate în instrumentare, în care sunt implicate persoane cu functii importante. Spre exemplu, persoane care, la data faptelor, aveau următoarele functii: presedintele CJ Constanta, presedintele CJ Brăila, presedintele CJ Buzău, primarul mun. Constanţa, prefectul judeţului Suceava, preşedintele CJ Hunedoara, primarul mun. Miercurea Ciuc, etc.Precizăm că infracţiunea de conflict de interese face obiectul investigaţiilor aflate în competenţa DNA, atunci când este asociată cu o infracţiune de corupţie sau asimilată corupţiei" a precizat DNA intr-un comunicat trimis Hotnews.
Modificarea Codului Penal ar permite funcţionarilor publici să-şi angajeze rudele până la gradul II inclusiv fără că acest lucru să fie considerat conflict de interese. Proiectul a fost adoptat tacit deja, de către Senatul României, la 25 martie. Proiectul a primit aviz negativ atât de la Ministerul Justiţiei cât şi de la Comisia Juridică a Senatului, conform ziarului Adevarul
Proiectul de Lege pentru modificarea art.301 si art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal a fost inregistrat la Camera Deputatilor pe 1 aprilie, dupa ce a fost adoptat tacit de catre Senat.
Conflictul de interese este definit, la art.301 din Codul Penal, astfel:
(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.
Prin initiativa legislativa, cei cinci parlamentari propun modificarea titlului articolului 301 prin inlocuirea sintagmei "Conflictul de interese" cu sintagma "Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane", precum si modificarea alin. (2) in sensul adaugarii unor situatii pentru care dispozitiile alin. (1) sa nu fie aplicabile:
La articolul 301, titlul si alineatul (2) vor avea urmatorul cuprins:
"Art.301 - Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane
...............................................................................................
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazurile in care actul sau decizia se refera la urmatoarele situatii:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b) ocuparea de catre o persoana a unei functii indiferent in ce modalitate si sub ce forma se realizeaza aceasta;
c) exercitarea atributiilor de serviciu privind acordarea de catre subalterni a drepturilor legale a acestora."
De asemenea, se propune eliminarea din Art. 308 din Codul Penal a trimiterii la Art. 301.
Art. 308, privind Infractiuni de coruptie si de serviciu comise de alte persoane, prevede in prezent: "(1) Dispozitiile art. 289 - 292, 297 - 301 privitoare la functionarii publici se aplica in mod corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute in art. 175 alin.(2) sau in cadrul oricarei persoane juridice. (2) In acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime".
In expunerea de motive, initiatorii proiectului de lege sustin ca "punerea in aplicare a dispozitiilor art. 301 coroborate cu cele ale art. 308 din Codul penal ar avea implicatii deosebite asupra persoanelor aflate in exercitarea atributiilor de serviciu, producand efecte negative la nivelul tuturor persoanelor juridice prin periclitarea bunei desfasurari a activitatii acestora".
Cum sunt argumentate modificarile:
"Din analiza acestui text (art. 301 privind Conflictul de interese - n.r.) se observa folosirea expresiei "folos patrimonial" la modul general, fara a distinge intre un folos material necuvenit, dobandit ca urmare a unei decizii nelegale si unul obtinut in conditiile legii. Pe cale de interpretare, rezulta ca orice decizie a functionarului public luata chiar in mod legal, ca urmare a atributiilor ce ii revin potrivit functiei pe care o detine in acel moment, in urma careia se obtine un folos material de catre o persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani poate fi calificata ca infractiune. In acest sens, exemplificam cazul unui functionar public care acorda unele drepturi salariale legale (deci un folos patrimonial) unei persoane aflate in subordinea sa cu care s-a aflat in raporturi de munca in ultimii 5 ani.
Totodata, art. 308 "Infractiuni de coruptie si de serviciu comise de alte persoane" din Codul penal prevede ca dispozitiile art. 301 din aceeasi norma legala, privitoare la functionarii publici, se aplica in mod corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art. 175 alin. (2) ori in cadrul oricarei persoane juridice, in cazul savarsirii acestor fapte limitele speciale ale pedepsei reducandu-se cu o treime.
Astfel, prin prevederile art. 308, infractiunile au fost extinse si cu privire la indivizii care isi desfasoara activitatea profesionala in cadrul persoanelor juridice de drept privat, ceea ce inseamna ca, de exemplu, in cadrul unor societati comerciale, fapta persoanei care in exercitarea atributiei de serviciu a decis angajarea unui apropiat, respectiv a unei rude, poate fi calificata ca infractiune, aceasta fapta fiind incadrata si sanctionata potrivit legii penale. Or, pentru a fi calificata ca infractiune, decizia trebuie sa fie nelegala si sa prezinte un grad de pericol social. In cazul mentionat se observa ca fapta nu aduce atingere valorilor aparate de legea penala.
In contextul aspectelor anterior mentionate, se constata ca actualul cadrul legal in materie penala poate produce drept consecinte juridice calificarea ca infractiune, dintre care, cu titlu de exemplu enumeram urmatoarele:
- reangajarea de catre Presedintele Romaniei sau de catre deputati si senatori a consilierilor cu care s-au aflat in raporturi de munca intr-un mandat anterior;
- alegerea de catre judecatorii Curtii Constitutionale a presedintelui acesteia;
- numirea de catre Parlament a consilierilor de conturi, a presedintelui si a vicepresedintelui de la Curtea de Conturi;
- alegerea membrilor Birourilor permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului;
- alegerea presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
- alegerea presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor;
- alegerea viceprimarilor si a vicepresedintilor consiliilor judetene;
- orice rotatie a cadrelor;
- orice acordare de prime sau alte drepturi legale;
- orice promovare sau avansare in functia decisa de catre superiorul ierarhic."
Camera Deputatilor schimba regimul sanctiunilor impuse incompatibililor
Acum doua saptamani, Camera Deputatilor a adoptat tacit doua modificari la legea ANI, schimband sanctiunile impuse alesilor gasiti incompatibili sau in conflict de interese.
Potrivit legii initiale, in urma unei decizii definitive de incompatibilitate, alesi nu mai aveau dreptul sa ocupe nicio functie de demnitate publica timp de 3 ani. Prin noile modificari alesii incompatibili vor putea candida pentru alte functii, cu exceptia celei afectate de incompatibilitate.
Modificarile legislative adoptate de deputati dau posibilitatea alesilor incompatibili sa ocupe o alta functie, mai putin cea in care au fost gasiti incompatibili. Modificarile legislative vor fi trimise in Senat, care este Camera decizionala.
Modificarea legislativa care da dreptul unui ales gasit incompatibil sa candideze pentru ORICE ALTA functie, mai putin cea in care a fost gasit incompatibil: Modificari legea ANI 1.pdf.
Modificarea legislativa care da dreptul unui ales gasit incompatibil sa candideze pentru alte functii, cu anumite exceptii, decat cea in care a fost gasit incompatibil: Modificari legea ANI 2.pdf.
Consiliul National de Integritate : Proiectele de modificare a Legii ANI pot vicia activitatea institutiei
Daca vor fi adoptate, proiectele de modificare a Legii Agentiei Nationale de Integritate (ANI) ar vicia grav procesul de activitate al institutiei, atrage atentia Consiliul National de Integritate (CNI).
Astfel, sustine CNI, proiectele avute in vedere ar putea elimina sanctiunile ce decurg din incalcarea regimului conflictelor de interese si al incompatibilitatilor in asa fel incat persoana in cauza sa nu mai poata ocupa aceeasi functie care a generat conflictul de interese sau starea de incompatibilitate, dar sa poata ocupa orice alta functie numita sau aleasa, potrivit Romania Libera.
Garant al independentei operationale a Agentiei de Integritate, CNI subliniaza faptul ca amendamentele propuse vin in contradictie cu o decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR).
Este vorba despre decizia CCR nr. 418/2014, potrivit careia “plecand de la premisa ca intentia legiuitorului a fost aceea de a sanctiona persoanele cu privire la care s-a constatat incalcarea regimului juridic privind incompatibilitatile sau conflictul de interese, fara a face vreo diferenta intre tipul functiilor elective detinute, Curtea constata ca atribuirea pentru sintagma <
CNI mai arata ca situatia este de natura sa incalce angajamentele asumate de Romania prin Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV).
Adoptarea propunerilor in cauza, arata CNI, ar vicia considerabil activitatea inspectorilor ANI prin eliminarea completa a caracterului descurajator al sanctiunilor aplicate.
