Pe aceeași temă
Unul dintre inculpaţi, Daniel Dragomir, fost ofiţer SRI, este considerat de către DIICOT „creierul” din spatele operațiunii cu nume de cod TORNADO, desfășurată de agenția israeliană BlackCube pentru compromiterea Laurei Codruț Kovesi, procurorul şef al DNA.
"După reținerea și arestarea preventivă a inculpatului Dragomir Daniel, în conformitate cu dispozițiile art. 94 alin. 2 C.pr.pen., apărătorii inculpatului au solicitat copii de pe dosarul de urmărire penală, drept care le-a fost respectat. În acest sens, la datele de 28.09.2016, respectiv 12.10.2016, apărătorii inculpatului au primit copii de pe toate cele 13 volume ale dosarului de urmărire penală, inclusiv de pe volumul conținând răspunsul la comisia rogatorie emis de către autoritățile israeliene. Trebuie precizat că apărătorii inculpatului sunt singurele persoane care au deținut în mod legal copii de pe actele dosarului cauzei. Cea mai mare parte a actelor dosarului nu sunt documente destinate publicității, conform art. 285 C.pr.pen", se arată într-un comunicat al DIICOT.
DIICOT subliniază că 'supraîncărcarea' media cu documente prezentate prematur și disparat publicului nu poate duce la informarea corectă și obiectivă.
"Considerăm că mijloacele de probă trebuie interpretate și dosarele penale soluționate în condiții de anchetă, în interiorul biroului procurorului sau în pretoriul instanței. Supraîncărcarea media cu documente prezentate prematur și disparat publicului nu pot duce în nici un caz la informarea corectă și obiectivă a acestuia. De asemenea, platforma oferită zilnic de mass-media pentru interpretarea unor probatorii într-o manieră care nu implică cunoaștere juridică depășește curiozitatea normală a oricărui jurnalist și încearcă să circumscrie probatoriile dintr-o cauză aflată în lucru la procuror denigrării unor persoane sau luptei dintre alte autorități ale statului. Aceste lucruri sunt străine activității de urmărire penală și sunt de natură să pună presiune pe procuror și judecător, precum și să altereze prezumția de nevinovăție de care se bucură oricare persoană cercetată. În consecință, DIICOT va solicita punct de vedere Consiliului Superior al Magistraturii pentru a analiza dacă publicarea masivă a unor documente și informații care, potrivit legii, se află într-o fază nepublică, ar putea aduce atingere intereselor justiției", susține DIICOT.
DIICOT mai afirmă, că, la fel ca în toate dosarele aflate în lucru care au suscitat interesul opiniei publice, și în cazul dosarului intitulat de presă Black Cube, instituția a relaționat cu mass-media în mod echitabil și transparent, în limitele impuse de către Codul de Procedură Penală și al Ghidului emis de către CSM în această materie.
Comunicatul DIICOT
Biroul de Informare si Relatii Publice este împuternicit sa aduca la cunostinta opiniei publice următoarele:
1. La fel ca în toate dosarele aflate in lucru care au suscitat interesul opiniei publice și în cazul dosarului intitulat de presă ”Black Cube”, DIICOT a relaționat cu mass-media în mod echitabil și transparent, în limitele impuse de catre Codul de Procedură Penală și al Ghidului emis de catre CSM în această materie;
2. După reținerea și arestarea preventivă a inculpatului Dragomir Daniel, în conformitate cu dispozițiile art. 94 alin. 2 C.pr.pen., apărătorii inculpatului au solicitat copii de pe dosarul de urmărire penală, drept care le-a fost respectat. În acest sens, la datele de 28.09.2016, respectiv 12.10.2016, apărătorii inculpatului au primit copii de pe toate cele 13 volume ale dosarului de urmărire penală, inclusiv de pe volumul conținând răspunsul la comisia rogatorie emis de către autoritățile israeliene. Trebuie precizat că apărătorii inculpatului sunt singurele persoane care au deținut în mod legal copii de pe actele dosarului cauzei. Cea mai mare parte a actelor dosarului nu sunt documente destinate publicității, conform art. 285 C.pr.pen.
3. Considerăm că mijloacele de probă trebuie interpretate și dosarele penale soluționate în condiții de anchetă, în interiorul biroului procurorului sau în pretoriul instanței. Supraîncărcarea media cu documente prezentate prematur și disparat publicului nu pot duce în nici un caz la informarea corectă și obiectivă a acestuia. De asemenea, platforma oferită zilnic de mass-media pentru interpretarea unor probatorii într-o manieră care nu implică cunoaștere juridică depășește curiozitatea normală a oricărui jurnalist și încearcă să circumscrie probatoriile dintr-o cauză aflată în lucru la procuror denigrării unor persoane sau luptei dintre alte autorități ale statului. Aceste lucruri sunt străine activității de urmărire penală și sunt de natură să pună presiune pe procuror și judecător, precum și să altereze prezumția de nevinovăție de care se bucură oricare persoană cerecetată.
4. În consecință, DIICOT va solicita punct de vedere Consiliului Superior al Magistraturii pentru a analiza dacă publicarea masivă a unor documente și informații care, potrivit legii, se află într-o fază nepublică, ar putea aduce atingere intereselor justiției.
