Pe aceeași temă
Potrivit Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), magistrații ar reprezenta în această situație singura categorie profesională din România pentru care s-ar crea o asemenea structură.
"Cu privire la art. IX care prevede organizarea și funcționarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a unei direcții specializate pentru efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, apreciem că o asemenea măsură nu este justificată de nici un raționament practic pentru care s-ar crea o astfel de direcție, în condițiile în care în cadrul DNA există serviciu specializat. (...) Propunerea este cel puțin inoportună ținând cont de 'competența exclusivă', aceasta urmând a prelua absolut orice plângere penală îndreptată contra unui magistrat. Numai penitenciarele din țară reprezintă o sursă inepuizabilă de plângeri penale împotriva magistraților (procurori sau judecători) care emit soluții în contradicție cu interesele petenților-condamnați/arestați, astfel încât noua direcție ar necesita resurse umane apreciabile", se arată în document, conform Agerpres.
În opinia DIICOT, sistemul actual de cercetare a infracțiunilor de care sunt acuzați magistrații corespunde nevoii de echitate și resurselor umane și materiale existente.
Referitor la propunerea de trecere a Inspecției Judiciare de la CSM în subordinea ministrului Justiției, se apreciază că ar afecta independența instituției de control.
"Consecvenți principiului independenței în raport de factorul politic, apreciem că o autonomie reală a Inspecției Judiciare exclude orice legătură, în funcționarea acesteia, cu puterea executivă. Progresele realizate în ultima perioadă de către Inspecția Judiciară precum și cele constatate de către organismele europene de verificare nu îndreptățesc modificarea statutului și organizării acestei instituții", se arată în documentul elaborat de DIICOT.
DIICOT nu este de acord nici cu propunerea ca numirea procurorului general și a procurorilor șefi ai DNA și DIICOT să fie făcută de ministrul Justiției, propunând în schimb ca cei trei, dar și adjuncții lor, să fie numiți de președintele României, la propunerea Secției pentru procurori a CSM, care va selecta candidații prin interviu dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror și nu au fost sancționați disciplinar.
"În opinia noastră, soluția propusă de Ministerul Justiției nu asigură pe deplin neamestecul deciziei politice în numirea șefilor PÎCCJ, DNA si DIICOT, ministrul fiind membru al executivului, chiar și în situația în care acesta nu este afiliat politic, accede în guvern urmare unei susțineri politice. În plus, ministrul justiției este membru de drept al CSM, context în care participă cu drept de vot în procedura de selecție care se desfășoară", se precizează în documentul citat.
DIICOT critică și propunerea de stabilire a unor limite minime de vârstă și vechime pentru admiterea în magistratură.
"Nimeni nu explică logica după care un deputat de 23 de ani are experiența necesară pentru a face legi, dar magistratul care doar le aplică nu are această experiență. (...) Vârsta medie la care un tânăr devine magistrat definitiv este, în realitate, de minim 26-27 de ani. Prin urmare, problema necesității instituirii unei vârste minime de 30 de ani este falsă și nu va avea decât aptitudinea de a crea dezechilibre majore în procesul de selecție a viitorilor magistrați, cu consecințe dintre cele mai grave asupra bunei funcționări a justiției", se mai arată în observațiile transmise CSM.
