Pe aceeași temă
Procurorii DNA au fost acuzați de unii membri CSM, care încercau să argumenteze necesitatea existenței SIIJ, de „abuzuri împotriva magistraților”.
De asemenea, procurorilor Anticorupție li s-a imputat faptul că au avut la fel de puține rechizitorii cu magistrați precum are SIIJ în prezent, o parte a membrilor CSM încercând să demonstreze astfel că activitatea instituției condusă de procurorul Nicolae Marin se află în parametrii obișnuiți, relatează G4Media.ro.
DNA a catalogat acuzațiile membrilor CSM drept ”afirmații denigratoare și atacuri injuste” și a transmis că procurorii ”nu se vor lăsa intimidați”.
Instituția condusă de Crin Bologa a mai precizat că numele și activitatea DNA sunt folosite ”în mod defăimător ca muniție de război” în dispute care vizează modificări legislative sau exprimarea unor puncte de vedere divergente cu privire la sistemul judiciar.
DNA a invocat și menționarea hotărârii plenului CSM nr. 225 din data de 15 octombrie 2019, care nu este definitivă și a fost contestată la Curtea de Apel București, spunând că acest lucru poate reprezenta o formă de presiune asupra judecătorilor care urmează să soluționeze cauza.
Comunicatul integral al DNA
”În contextul dezbaterilor privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, care au avut loc în cadrul ședinței de plen a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 11 februarie 2021, constatăm cu îngrijorare că au fost făcute afirmații nejustificate, denigratoare la adresa activității Direcției Naționale Anticorupție și a procurorilor din cadrul acesteia. Prin urmare, Direcția Națională Anticorupție (D.N.A.) face următoarele precizări:
În ciuda atacurilor injuste, D.N.A. nu se va lăsa intimidată și va continua să își îndeplinească misiunea, să combată faptele de corupție care îi sunt atribuite în competență conform legii, cu respectarea garanțiilor procedurale prevăzute de lege și de normele internaționale pentru apărarea drepturilor omului. Dezbaterile de idei sunt întotdeauna binevenite, dar este de neînțeles înverșunarea cu care numele și activitatea instituției noastre sunt folosite în mod defăimător ca „muniție de război” în dispute care vizează modificări legislative sau exprimarea unor puncte de vedere divergente cu privire la sistemul judiciar.
Totodată, am remarcat că în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se folosesc ca argumente concluziile unei hotărâri care nu are caracter definitiv, respectiv Hotărârea Plenului CSM nr. 225 din data de 15 octombrie 2019. Împotriva acesteia, D.N.A. a formulat acțiune în anulare, cauza fiind în prezent pe rolul Curții de Apel București, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal. Or, inducerea în opinia publică a ideii că acele concluzii reprezintă adevărul, poate constitui o presiune la adresa judecătorilor care în prezent judecă acțiunea.
Direcția Națională Anticorupție este o instituție care îndeplinește o misiune importantă de combatere a corupției la nivel înalt și mediu, fenomen care pune în pericol valorile democrației și dezvoltarea economică a societății. Ca unitate de parchet, Direcția Națională Anticorupție își îndeplinește acest rol conform legii și în slujba cetățenilor”.
Context
Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului de lege privind desființarea Secției Speciale. Au fost voturi pentru și 11 împotrivă și doar 8 pentru, potrivit surselor G4Media.ro. Avizul negativ, care este consultativ, a fost dat după peste 7 ore de dezbateri aprinse, la care a participat și ministrul justiției, Stelian Ion.
În esență, nemulțumirile au fost legate de faptul că, din forma inițială au fost eliminate anumite prevederi care le-ar fi putut oferi magistraților anumite garanții. Spre exemplu, începerea urmăririi penale a magistraților era condiționată de avizul procurorului general, iar procurorii și judecătorii puteau fi trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor din CSM.
„Este fundamental să se înțeleagă faptul că beneficiarul principal al garanțiilor solicitate de sistemul judiciar este cetățeanul, căruia trebuie să i se asigure dreptul la un proces echitabil, drept care ar deveni iluzoriu în lipsa unei justiții independente, care să decidă exclusiv potrivit legii, în afara oricărei forme de presiuni exterioare.” se arată în documentul CSM atașat deciziei de avizare negativă a proiectului de desființare SIIJ.
Membrii CSM mai explică și faptul că deficiențe în anchetarea magistraților există și acum în activitatea Secției Speciale, dar existau și în perioada în care competența acestor investigații revenea Direcției Naționale Anticorupție.
Proiectul de desființare a SIIJ a fost transmis de ministrul Justiției Stelian Ion pe baza proiectului făcut în mandatul lui Cătălin Predoiu, din care au fost eliminate articolele care se refereau la „super-imunităţile” judecătorilor şi procurorilor. În proiectul de lege inițial era prevăzut ca începerea urmăririi penale a magistraților să fie condiționată de avizul procurorului general, iar procurorii și judecătorii să fie trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor din CSM, aceste prevederi fiind eliminate prin proiectul actual.
Ministrul Justiției, Stelian Ion, declara, la învestire, că ar vrea ca proiectul să fie adoptat de Parlament cel târziu la sfârșitul lunii martie. Tot joi, plenul CSM a discutat raportul de activitate a SIIJ pe anul 2020, al treilea an de la înființare.
Anul trecut, Secția a reușit să trimită în instanță doar 2 dosare, în ambele fiind protagonist Mircea Negulescu, iar în 550 de cauze a fost dată soluție de clasare. SIIJ a explicat activitate redusă invocând motive precum personalul insuficient- doar 7 procurori, pe o schemă de 15, pandemia de COVID-19 și atacurile din partea unor politicieni.
