Pe aceeași temă
"Prin acţiunile întreprinse şi măsurile concrete luate în domeniul Păduri în cele două mandate ale mele de ministru al Apelor şi Pădurilor (martie 2014 - decembrie 2014 şi 30 iunie 2017 - 3 ianuarie 2018), precum şi prin activitatea mea susţinută în Parlamentul României, consider că mi-am îndeplinit misiunea: scăderea drastică a tăierilor ilegale de arbori din pădurile României. Datorită Radarului Pădurilor şi a sistemului 112 pentru transportul de lemn, instrument pe care l-am implementat în 2014 şi a măsurilor legislative la care am fost co-iniţiator, un nou Cod Silvic şi o nouă Lege a contravenţiilor silvice, de la 8,8 milioane mc/an lemn tăiat ilegal (conform raportului Curţii de Conturi a României din anul 2014), s-a ajuns la circa 0,4 milioane mc/an", menţionează Doina Pană, în concluziile de la finalul raportului său de activitate citat de Agerpres.
Tot datorită Radarului Pădurilor, precizează Doina Pană, care nu permite achiziţia de lemn tăiat ilegal, s-a ajuns la situaţia că România a devenit din exportator de buştean, importator de buştean. Astfel, România exportă anual circa 0,3 milioane metri cubi şi importă peste două milioane metri cubi.
În plus, sistemul informatic SUMAL funcţionează din 2014, fără întrerupere.
"El a fost dezvoltat în plus, în 2014, faţă de cerinţele Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, încât drumul lemnului de când pleacă din pădure până la destinatarul final (mobilă sau ieşire din ţară) este urmărit în timp real prin intermediul Radarului Pădurilor. Este un sistem unic în Europa, posibil în lume, foarte eficient. Un exemplu de foarte bună practică, apreciat public şi de Comisia Europeană. Colaborarea cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale creează premisele dezvoltării eficiente a întregului sistem informatic integrat. Toate acestea, coroborate cu dezvoltarea informatică a SUMAL şi a Radarului Pădurilor, completate de promulgarea noului Statut al personalului silvic, vor conduce, în scurt timp, la diminuarea spre zero a tăierilor ilegale în România", susţine Doina Pană.
În raportul său de activitate, ministrul demisionar al Apelor şi Pădurilor menţionează că în domeniul pădurilor, prin HG 447/2017, s-au acordat compensaţii financiare pentru proprietarii de păduri aflate în arii protejate, unde exista restricţii în recoltarea lemnului.
"Este pentru prima dată când se corectează o mare nedreptate făcută proprietarilor de păduri din zonele protejate, care sunt obligaţi prin lege să nu valorifice propriul bun. La finalul anului 2017, s-au înregistrat 586 de cereri pentru obţinerea compensaţiilor, dintre care 506 au fost validate ca eligibile. Suma totală plătită beneficiarilor, la 31 decembrie 2017, a fost de 17,833 milioane lei. Totodată, s-au acordat despăgubiri civile proprietarilor de pădure din arii protejate în valoare de 23,3 milioane lei'', afirmă Doina Pană.
De asemenea, a decis preluarea în pază a tuturor suprafeţelor de pădure din România rămase nepăzite, indiferent de forma de proprietate şi indiferent dacă este sau nu cunoscut proprietarul, precum şi suportarea de la bugetul de stat a contravalorii acesteia pentru suprafeţele de pădure mai mici de 30 de hectare - operaţionalizare Cod Silvic. măsura contribuind la reducerea drastică a micului furt.
"MAP a plătit până la 31 decembrie 2017 suma de 1,743 milioane lei pentru serviciile silvice asigurate pe proprietăţile sub 30 de hectare", a subliniat ea.
Doina Pană adaugă la bilanţul său faptul că a adoptat Regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din pădurile proprietate publică, prin HG nr. 715/2017 - operaţionalizare Cod Silvic, prin care s-a stabilit asigurarea, cu prioritate, a lemnului de foc pentru populaţie, dar şi asigurarea dreptului de preempţiune producătorilor de mobilă, fiind încurajată prelucrarea superioară a lemnului în România.
"Este primul an în care un Guvern şi-a asumat ducerea la îndeplinire întocmai a prevederilor Codului Silvic. Hotărârea se referă la vânzarea directă, fără intermediari, a lemnului de foc către populaţie şi unităţile de interes public local (şcoli, grădiniţe, instituţii etc.), din pădurile proprietate publică. În acest sens, au fost introduse, în premieră, prevederi care sancţionează specula, adică revânzarea materialului lemnos cumpărat ca lemn de foc de populaţie. În 2017, de la data intrării în vigoare a acestei prevederi (luna noiembrie), Romsilva a pus la dispoziţia populaţiei aproximativ un milion de metri cubi de lemn de foc. Începând cu anul 2018, Romsilva va pune la dispoziţia populaţiei circa patru milioane metri cubi de lemn de foc, anual. Cantităţile menţionate sunt asigurate exclusiv din pădurile proprietate publică a statului român.
Tot în mandatul său, s-a finalizat Strategia naţională forestieră 2017 - 2027, document trimis la Ministerul Mediului pentru procedura de evaluare de mediu SEA, a fost demarată dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase (SUMAL, Radarul Pădurilor etc.) în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, conform protocolului încheiat între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi STS.
"S-a finalizat prima etapa a protocolului, respectiv evaluarea sistemului informatic existent şi identificarea soluţiilor de dezvoltare a acestuia. Până la sfârşitul anului 2018, se va finaliza dezvoltarea sistemului, care va fi testat până la mijlocul anului 2019, iar de la acea dată va deveni perfect operaţional", afirmă Doina Pană.
De asemenea, a fost derulat programul de identificare şi punere sub protecţie a pădurilor virgine şi cvasivirgine.
''MAP, prin structurile aflate sub autoritatea sa, a identificat şi inclus în Catalogul naţional al pădurilor virgine peste 3.800 de hectare de fond forestier care respectă criteriile prevăzute de lege. Specialiştii MAP lucrează la întocmirea caietul de sarcini pentru realizarea unui studiu la nivel naţional, finanţat din Fondul pentru Mediu, prin care se doreşte identificarea tuturor pădurilor virgine din România şi punerea lor sub protecţie prin includerea în catalog. Suma destinată finanţării, circa 2,3 milioane de lei, este asigurată prin contractul de finanţare pe care l-am încheiat cu Administraţia Fondului pentru Mediu", mai spune aceasta.
În domeniul apelor, printre altele, a fost demarată cea de-a doua etapă a proiectului de reconstrucţie a plajelor. Astfel, Administraţia Naţională 'Apele Române' a demarat procedura de licitaţie pentru etapa a doua a proiectului de reducere a eroziunii costiere şi refacere a plajelor din sudul litoralului, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, din ultimii 27 de ani. Proiectul, finanţat din fonduri europene, este programat să înceapă anul viitor, are o valoare totală de peste 700 de milioane de euro şi vizează plajele din zonele Edighiol şi Periboina (punctele de descărcare la mare a apelor complexului lagunar Razelm - Sinoe), Mamaia Nord, Tomis (protecţia costieră între portul Constanţa şi portul turistic Tomis), Agigea, Eforie (între portul Belona şi zona Capul Turcului), Costineşti, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia - Venus - Aurora, Mangalia - Saturn şi 2 Mai.
"Am derulat acţiunile necesare pentru accesarea fondurilor europene pe POIM pentru execuţia investiţiilor în domeniul gospodăririi apelor, conform prioritizării realizate", subliniază fostul ministru.
Printre alte activităţi întreprinse în mandatul său de şase luni, Doina Pană a menţionat: începerea etapei a II-a a Programului Control Integrat al Poluării cu Nitraţi, elaborarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 78/2017 privind amendarea Legi Apelor, în conformitate cu directivele UE, întreprinderea de măsuri concrete în vederea alinierii la cerinţele Comisiei Europene pentru închiderea acţiunilor de infringement deschise României (faze pre-contencioase), pe problematica MHC, strategiei marine, ape uzate, dar şi elaborarea Ordinului comun cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale privind închirierea domeniului public al statului, administrat de ANAR, necesar desfăşurării activităţii de piscicultură şi alte activităţi, reactualizarea HG privind stabilirea zonelor de protecţie sanitară şi a legislaţiei privind exploatarea în siguranţă a barajelor şi digurilor.
