Pe aceeași temă
Dosarul a fost deschis în urma unei plângeri făcute de către Mugur Ciuvică.
Într-un răspuns către Grupul de Investigații Politice, condus de Mugur Ciuvică, Parchetul General arată că în 24 iulie a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunea de fals în declaraţii, iar în acest dosar se fac cercetări.
Documentul a fost prezentat de Antena 3, reprezentanții Ministerului Public confirmând existența dosarului.
Dosarul a fost deschis în urma unei plângeri formulate de Grupul de Investigaţii Politice, care a reclamat că Traian Băsescu a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea când a candidat la alegerile prezidenţiale din 2004 şi 2009, alegerile parlamentare din 2016 şi alegerile europarlamentare din 2019.
În septembrie, Curtea de Apel a decis că Traian Băsescu a colaborat cu Securiatea. Decizia nu este definitivă.
Hotărârea a fost contestată de Băsescu la instanța supremă.
Dosarul judecat de CAB a fost deschis după ce Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a solicitat instanţei stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii în cazul fostului preşedinte.
La ultimul termen din dosar, Băsescu a declarat că nu a fost colaborator al fostei Securități, așa cum a susținut în repetate rânduri. Băsescu declara, în fața Curții de Apel București, că nu a știut niciodată că i s-ar fi alocat un nume conspirativ și a subliniat că rapoartele sale sunt semnate "căpitan Traian Băsescu”.
”Niciodată n-am știut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am știut că contrainformațiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluție am aflat de legatura contrainformațiilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forțelor navale, asa scrie și pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate și sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu. Daca eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus Băsescu în fața instanței.
Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative care ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 5 mai 1975.
"Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice)", susţinea CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu referitoare la un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.
