Pe aceeași temă
Avocații au vrut, luni, să conteste legalitatea alcătuirii completului de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care a condamnat-o pe fosta șefă DIICOT la patru ani de închisoare cu executare, însă magistrații nu au permis invocarea acestei solicitări, motivând că mai întâi trebuie încheiate audierile de martori în proces, potrivit Mediafax. Cererea poate fi depusă însă ulterior.
În 20 iunie 2018, Alina Bica a fost condamnată definitiv la 4 ani de închisoare cu executare, fiind acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.
Alina Bica - fugară în Costa Rica - este în libertate din decembrie 2018, după ce instanţa supremă a suspendat executarea pedepselor, ca urmare a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare, după decizia Curţii Constituţionale privind compunerea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În 19 martie 2019, Înalta Curte de Casaței și Justiție (ICCJ) a decis admiterea contestaţiei în anulare formulată de Alina Bica împotriva deciziei penale din iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care fostul procuror-șef DIICOT a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului. Contestația în anulare, o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curții Constituționale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
La începutul lunii octombrie, Elena Udrea declara, la Curtea de Apel București, că a mai discutat în ultima perioadă cu fosta șefă DIICOT Alina Bica și că, din câte știe, nu mai aceasta „nu mai calcă” în România.
.png)
