Pe aceeași temă
Specialiştii nu exclud însă ca la mijloc să fie vorba de o acţiune deliberată în faptul că procurorii DIICOT care au instrumentat dosarul Romgaz au apelat la o instanţă necompetentă pentru a autoriza strângerea a sute de probe, motiv pentru care Curtea Supremă le-a anulat, scrie Adevărul.
Dosarul Romgaz le-a luat 7 ani procurorilor de la DIICOT pentru a fi instrumentat și pentru a demonstra mecanismul infracțional prin care fostul ministru Adriean Videanu și omul de Afaceri Ioan Niculae au prejudiciat Romgaz cu suma de 282.630.330 lei.
Nu demonstrarea mecanismului infracțional a fost, însă, punctul slab în dosar ci un detaliu aparent inofensiv: simpla adresare către instanța competentă să dispună strângerea probelor. Detaliu care a acționat ca o bombă cu ceas, pentru ca la momentul judecății să se constate că a fost încălcat principiul competenței, pentru simplul fapt că în cazul unui demnitar de talia lui Videanu, ministru la data săvârșirii faptelor, instanța competentă a dispune strângerea probelor era doar Curtea Supremă.
Viciul de procedură este descris chiar de avocatul lui Videanu.
„Este vorba de modalitatea ilegală de obţinere a probelor. Adică, au fost obţinute în baza unui mandat dat de către o instanţă inferioară decât instanţa competentă în raport cu calitatea persoanelor. Vorbim de o instanţă inferioară înaltei curţi. Materialele respective au fost luate în baza unei hotărâri date de un judecător inferior din punct de vedere al competenţei. Atunci când vorbim de un ministru, trebuie să obţii autorizaţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Nu poţi să obţii mandat de la o judecătorie şi să faci cercetare în baza probelor obţinute astfel, cât timp instanţa respectivă nu era competentă. Magistraţii au mai constatat şi lipsa de descriere a faptelor“, a afirmat Cristian Ene.
Decizia judecătorilor nu este definitivă şi poate fi contestată.
Pe de altă parte, simplul viciu de procedură ar putea fi mai mult de atât și comis special de cunoscătorii procedurii penale, care au instrumentat dosarul, scrie sursa citată care amintește că în noiembrie 2016, șefa DIICOT Alina Bica a fost condamnată la închisoare cu executare tocmai pentru favorizarea fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro.
Procurorii DNA au acuzat-o pe Alina Bica că l-a ajutat pe Adriean Videanu „să-şi pună la adăpost“ acţiunile pe care acesta le deţinea la SC Titan Mar SA, prin ridicarea abuzivă a sechestrului instituit de anchetatori în dosarul Romgaz.
„Unii ar spune că e o greşeală intenţionată. Ipotetic, se poate şi greşi. Procurorul care solicită măsura nu realizează, la momentul respectiv, că unul dintre inculpaţi are o calitate care generează o competenţă superioară. Nu ştie că e avocat şi că trebuie să meargă la Curtea de Apel, nu ştie că e parlamentar sau general şi e de competenţa Curţii Supreme. Sau poate nu este o greşeală. Este un scenariu de lucru, e o bună variantă să omori un dosar. Acolo e o greşeală majoră. E atât a procurorului care cere mandat, cât şi a judecătorului, care este obligat să-şi verifice competenţa, ori de câte ori primeşte o cerere de acest gen. Deci, poate fi o greşeală în lanţ sau o făcătură în lanţ. Dar asta e treaba Inspecţiei Judiciare să stabilească“, a explicat pentru Adevărul avocatul Daniel Fenechiu.
Background
Rechizitoriul în dosarul Romgaz, retrimis DIICOT. Peste 80 de înregistrări, anulate
"Constată neregularitatea rechizitoriului numărul 146/D/P/2010 din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, Secţia de combatere a criminalităţii organizate, în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare a instanţei în sarcina inculpaţilor Niculae Ioan, Videanu Adriean, Mirea Marin, Alesandru Dan-Victor, Palaşcă Viorel, Apan Ioana, Toth Francisc, Stancu Lucian-Adrian, Veza Marius-Leonte, Ionaşcu Lucia şi SC Interagro SA, precum şi indicarea şi analiza mijloacelor de probă", se arată în minuta deciziei, citată de Agerpres.
Potrivit aceleiaşi decizii, judecătorul de cameră preliminară a constat totodată nulitatea interceptărilor şi înregistrărilor în peste 80 de convorbiri telefonice şi comunicări, stabilind excluderea din materialul probator a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice şi comunicărilor, precum şi înregistrările acestora fixate pe suporţii optici.
Înalta Curte a decis totodată şi excluderea din dosar a unui raport de expertiză financiar-contabilă judiciară.
"Constată nulitatea expertizei financiar-contabilă judiciară efectuată în baza ordonanţelor nr. 146/D/P/2010 din 14 martie 2014, 31 martie 2014, 22 decembrie 2014 şi 26 ianuarie 2015. Exclude din materialul probator raportul de expertiză financiar-contabilă judiciară întocmit de experţii Dumitriu Marinela şi Bercaru Florian, înregistrat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, sub numărul 707/01.10.2015", se mai arată în minută.
Judecătorul a stabilit un termen de cinci zile în care procurorul care a întocmit rechizitoriul trebuie să remedieze neregularităţile constatate şi să comunice dacă menţine trimiterea în judecată.
"Transmite încheierea motivată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, Secţia de combatere a criminalităţii organizate, pentru ca, (...), în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei", se mai precizează în decizie.
Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată.
Pe 9 iunie 2017, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Ioan Niculae, Marin Mirea, Dan-Victor Alesandru, Viorel Palaşcă, Adriean Videanu, Ioana Apan, Alpar Kramer, Francisc Toth, Lucian Adrian Stancu, Marius Leonte Veza, Lucia Ionaşcu şi persoana juridică SC Interagro SA, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată.
Procurorii susţin că, la începutul anului 2005, Ioan Niculae, fost acţionar majoritar şi preşedinte al SC Interagro SA Bucureşti, ar fi iniţiat un grup infracţional organizat împreună cu Marin Mirea, fost administrator al SC Interagro SA şi consilier pe probleme energetice al lui Niculae, şi Alpar Kramer, director comercial/marketing în cadrul Romgaz.
"Pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale, grupul infracţional organizat ar fi fost sprijinit şi de alţi inculpaţi care au acţionat la realizarea scopului grupului infracţional: Dan-Victor Alesandru (fost secretar de stat în Ministerul Economiei în cursul anului 2005 şi ulterior reprezentant de facto al SC Interagro SA), Adriean Videanu (ministrul Economiei în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010), Viorel Pleaşcă (secretar de stat din cadrul Ministerului Economiei în perioada 2007 - decembrie 2008) şi Ioana Apan (funcţionară în cadrul Ministerului Economiei şi membru în cadrul AGA, respectiv preşedinte CA Romgaz SA). Grupul infracţional organizat a funcţionat până la sfârşitul anului 2010 şi a urmărit obţinerea de beneficii materiale de către liderul grupului prin intermediul societăţii controlate de acesta - SC Interagro SA", declară DIICOT.
Astfel, grupul a urmărit şi realizat delapidarea SNGN Romgaz SA, în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal, prin obţinerea în mod ilicit de discounturi comerciale pe care SC Interagro SA nu era îndrituită a le obţine.
DIICOT a stabilit că grupul a avut un lider, în persoana lui Ioan Niculae, şi o structură determinată, structurată pe paliere de comandă şi în unele cazuri şi de execuţie la nivelul fiecărei entităţi juridice implicate în cauză: SC Interagro SA - palierul de comandă - Ioan Niculae, palierul de execuţie - Marin Mirea şi Dan Victor Alesandru; Ministerul Economiei - palierul de comandă - Adriean Videanu, palierul de execuţie - Viorel Palaşcă şi Ioan Apan; Romgaz SA - palierul de comandă - Alpar Kramer şi alţi doi suspecţi, în prezent decedaţi.
Conform DIICOT, membrii grupului au aplicat o strategie pe termen lung pentru a obţine o cantitate de gaze naturale de la Romgaz, fără ca acestea în fapt să fie plătite, sub disimularea că pentru gazele livrate au fost acordate discounturi.
DIICOT mai arată că grupul constituit şi condus de Ioan Niculae, ca reprezentant al SC Interagro SA, ar fi avut ca scop obţinerea de gaze naturale aproape în mod exclusiv din producţia internă, care se comercializează la preţuri de aproximativ patru ori mai mici decât gazele naturale din import (în perioada analizată preţul fiind de aproximativ 120 dolari pe 1.000 mc de gaze din producţia internă şi aproximativ 500 dolari pe 1.000 mc gaze naturale din import), eludând reglementările legale care obligau la comercializarea gazelor naturale în amestec (gaze naturale din producţia internă şi gaze naturale din import, la un preţ mediu).
Anchetatorii explică faptul că Ioan Niculae ar fi efectuat demersuri la nivelul conducerii Ministerului Economiei, acţionar majoritar la Romgaz SA, pentru a obţine ordine şi memorandumuri în încercarea de a se crea o aparenţă de legalitate.
Procurorii subliniază faptul că în domeniul gazelor naturale, în perioada în care Adriean Videanu a fost ministru al Economiei (decembrie 2008 - octombrie 2010), a fost iniţiată şi aprobată în Guvern OUG 54/2009, aprobată ulterior prin Legea nr. 332/2009, prin care s-a dispus ca livrarea gazelor naturale către consumatorii întreruptibili să se facă exclusiv din gazele naturale provenite din producţie internă, al căror cost era cuprins între 1/4 şi 1/3 din preţul gazelor naturale din import.
Potrivit DIICOT, prejudiciul adus Romgaz se ridică la suma de 282.630.330 lei.
