Pe aceeași temă
Cele doua scrisori trimise de compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) catre presedintele Klaus Iohannis si premierul Victor Ponta ar putea valora pana la 2,5 milioane de dolari canadieni. In cadrul celor doua epistole, presedintele Gabriel Resources, Jonathan Henry, ameninta voalat cu demararea unui litigiu international impotriva statului roman.
La scurt timp dupa aparitia scrisorilor in presa romaneasca si in cea canadiana, pretul actiunilor Gabriel Resources pe Bursa din Toronto a crescut pana la 0,81 dolari canadieni, potrivit Adevarul.
Pentru a avea termen de comparatie, trebuie spus ca intre 16 si 19 decembrie 2014 au fost facute tranzactii de 5,5 milioane de actiuni Gabriel Resources la preturi foarte mici, cuprinse intre 0,25 si 0,36 dolari canadieni, cel mai mic pret cotat in 2014.
Totusi, in 21 ianuarie 2015, zi in care scrisorile RMGC au fost publicate in presa canadiana, pretul actiunilor a urcat spectaculos la 0,81 dolari canadieni. Faptul arata ca acel cumparator al celor 5,5 milioane de actiuni are posibilitatea unui profit de aproximativ 2,5 milioane de dolari canadieni.
Gabriel Resources ameninta cu arbitrajul international
Intr-o scrisoare oficiala adresata presedintelui Klaus Iohannis si premierului Victor Ponta, Gabriel Resources, actionarul majoritar al Rosia Montana Gold Corporation, solicita organizarea unui proces de consultare pentru demararea proiectului aurifer de la Rosia Montana.
In aceasta scrisoare, RMGC arata ca se doreste evitarea unei actiuni de arbitraj international, urmarindu-se o intelegere amiabila cu statul roman. Compania subliniaza insa faptul ca, daca nu se va ajunge la o intelegere, se va apela la arbitrajul international.
Reamintim ca autorizarea proiectului minier de la Rosia Montana a fost amanata in urma protestelor masive care au avut loc in 2014 in toata tara. Premierul Victor Ponta a avut o pozitie ambigua fata de proiect, spunand ca in calitate de deputat voteaza contra, dar ca premier este pentru demararea proiectului.
Klaus Iohannis a abordat deseori problema pe durata campaniei electorale, spunand intr-un interviu ca "nu iti poti bate joc de o resursa a tarii si sa vii cu un mecanism care aduce mari probleme de mediu”.
In comunicatul citat, Gabriel Resources arata ca a emis notificarea catre autoritatile romane deoarece "consideră că tratamentul aplicat de către autoritățile române nu a fost în conformitate cu tratatele internaționale de protecție a investițiilor semnate de către România. Prin urmare, având în vedere pierderile substanțiale pe care Grupul Gabriel le va suferi dacă Proiectul nu va fi autorizat să se dezvolte în concordanță cu toate legile aplicabile, Gabriel nu are altă soluție decât de a recurge la această notificare prin care solicită statului român să se angajeze oficial într-un proces de consultare, conform Tratatelor".
Dupa ce arata ca "își menține disponibilitatea de a se angaja în consultări cu autoritățile române", oficialii Gabriel Resources arata in comunicatul de presa ca "in caz contrar, dacă grupul Gabriel nu va putea obține o soluție satisfăcătoare pentru un parcurs clar și solid de progres în autorizarea și construcția Proiectului, sau dacă România nu ia măsuri concrete pentru a ajunge la o astfel de înțelegere amiabilă, Grupul Gabriel este pregătit să-și prezinte pretențiile în cadrul arbitrajului internațional, pentru a obține compensări integrale pentru drepturile sale de a dezvolta proiectul, care au fost refuzate prin încălcări ale tratatelor din către România." De asemenea, Grupul Gabriel își rezervă dreptul de a urma alte căi de remediere disponibile.
Jonathan Henry, președinte și CEO al Gabriel, spune - citat de comunicatul companiei, ca "sperăm că se va putea găsi o rezolvare amiabilă fără nevoiea de a escalada aceasta dispută într-un arbitraj. Credem cu tărie că modul în care ne-am comportat până acum a demonstrat faptul că principala dorința a Grupului este de a evita orice dispute prelungite și de a fi partenerul României".
Respingerea proiectului care permitea exploatarea Rosiei Montana
Proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană a fost respins in luna iunie de Camera Deputaților. Deputații au adoptat raportul de respingere al proiectului de lege cu 302 voturi "pentru", trei abțineri și un vot "împotrivă". Comisia specială pentru Roșia Montană a respins proiectul pe 12 noiembrie 2013.
Potrivit raportului, Comisia considera, la momentul respectiv, că proiectul de lege supus examinării nu acoperă în mod satisfăcător toate cerințele complexe privind cadrul desfășurării activității de exploatare a resurselor minerale în România.
"Având în vedere carențele legislației actuale, care nu ține cont de specificul unor proiecte de anvergura proiectului minier în discuție, Comisia recomandă completarea cadrului legislativ cu măsuri care să stimuleze implementarea unor proiecte miniere de asemenea amploare. Comisia consideră necesară stabilirea unor condiții de parteneriat corect între acționarul majoritar și compania de stat românească, cu respectarea normelor comunitare obligatorii și a principiilor dezvoltării durabile a zonelor în care va fi realizat proiectul.
Comisia apreciază modificările condițiilor Acordului inițial (licența) propuse de Guvernul României, considerând ca acestea reprezintă o îmbunătățire reală față de licența în vigoare și pot aduce beneficii economice pentru statul român. Comisia propune, prin prezentul raport, o serie de acțiuni pentru stabilirea unui cadru legislativ coerent, care să sprijine poziția de negociere a statului român și în alte proiecte de asemenea anvergură", se arăta în documentul Comisiei.
Comisia aprecia că este necesară analizarea unor scenarii alternative de stabilire a redevențelor și a participației statului în cazul exploatărilor miniere, având în vedere exemplul altor state. "Comisia atrage atenția asupra unor posibile încălcări ale legislației în vigoare pe parcursul derulării proiectului de exploatare minieră de la Roșia Montană. De aceea, Comisia va înainta prezentul raport autorităților competente cu scopul asigurării legalității integrale a proiectului Roșia Montană și investigării, acolo unde este cazul, a faptelor presupus ilegale. Comisia recomandă desecretizarea licenței și a documentelor clasificate aferente prezentului proiect minier (mai puțin a hărților și a documentelor referitoare la zăcământ)", se mai preciza, în acel moment, în raport.
Gabriel Resources se pregateste de un proces international
Ministrul Economiei, Constantin Niță, a declarat intr-o conferinta de presa, inainte de blocarea proiectului, că autoritățile se așteaptă la un proces din partea companiei Gabriel Resources, in baza nerespectarii contractului privind exploatarea miniera de la Rosia Montana."Există un contract valabil. Oricine se poate îndrepta în instanță împotriva statului și să câștige într-un asemenea tip de contract. Prin urmare ne așteptăm la un proces din partea Roșiei Montane. (...). Cu siguranță ne va da în judecată", a declarat Constantin Niță, întrebat dacă există riscul ca statul român să plătească despăgubiri celor de la Gabriel Resources în cazul în care nu va fi aprobată demararea proiectului minier.
Potrivit unui articol publicat în 1 mai de cotidianul canadian The Globe and Mail, Compania canadiană Gabriel Resources nu se așteaptă la progrese în dosarul privind proiectul minier Roșia Montană și în consecință a început pregătirile pentru o procedură de arbitraj internațional, ce va fi audiata, probabil, la Viena, în a doua jumătate a acestui an, mai arata sursa citata.
Compania canadiană a amenințat încă din luna septembrie 2013 că va da în judecată guvernul român și că va cere despăgubiri de până la patru miliarde de dolari, din cauza "multiplelor încălcări ale tratatelor de investiții".
CITESTE SI:
.jpg)
