Pe aceeași temă
Informațiile apar în scrisoarea în care Claudiu Iordache îl roagă pe președintele Klaus Iohannis să intervină ca să se evite „confiscarea” IRR și deturnarea bugetului instituției, se arată pe site-ul Ziare.com
Înfiițat în 2004 și aflat in subordinea Senatului, Institutul Revolutiei Romane (IRR) este patronat de fostul presedinte Ion Iliescu, iar directorul general are un salariu de 7.359 lei lunar, scrie Adevarul.
Însă cu siguranță că nu salariul directorului IIRR a fost miza acestei schimbări. Claudiu Iordache sustine intr-o scrisoare deschisa adresata presedintelui Klaus Iohannis ca este singurul care mai poate interveni pentru a opri confiscarea IRR de catre un grup care "incearca sa deturneze programele sale de cercetare si bugetul institutiei".
Iordache afirmă ca mai multi membri ai Colegiului National al IRR ar fi fortat infiintarea unei Comisii de analiza, care a "somat abuziv Institutul sa-i puna la dispozitie acte si documente din departamentele financiar-contabil si personal", scopul real urmarit fiind „de a-l îndepărta pe Directorul General, care se împotrivește semnării unui protocol de așa zisă colaborare cu o Asociație, încă neînființată, numita «Revoluția 30», gândită să preia prerogativele Institutului si să beneficieze nelegal de sediul si bugetul sau".
Claudiu Iordache s-a opus acestui demers, iar in 30 martie a fost demis de Colegiul IRR, fiind inlocuit cu Gelu Voican Voiculescu. Imediat, Iordache si-a dat demisia si din colegiu.
"A existat un scop nici macar ascuns: incercarea de a acapara resursele, sediul si activitatea de cercetare a IRRD pentru a le pune la dispozitia unei Asociatii 'Revolutia 30', ce ar urma, in anul aniversar 2019, sa faca trecerea spre un partid al 'fostilor' din jurul presedintelui Iliescu! Am cautat continuu sa nu permit deriva unui Institut de cercetare istorica inspre o oficina politica!", a scris pe blog acesta.
Jurnalistii de la Adevarul publica stenograma unei sedinte din 9 martie, in care grupul format din Gelu Voican Voiculescu, Cazimir Ionescu, Razvan Theodorescu si Emil Cutean, toti apropiati de PSD, ar fi incercat sa-l santajeze pe Claudiu Iordache, acuzandu-l ca a depus acte false la Curtea de Conturi:
Pe de alta parte, Claudiu Iordache dezvaluie pe blog ca presedintele IRR, Ion Iliescu, l-a trimis la el pe Octavian Stireanu ca sa discute despre Asociatia "Revolutia 30".
"Citind documentele am inteles ce se doreste a fi aceasta Asociatie, care practic urma sa confiste Institutul, sa-i preia prerogativele si sa-i acceseze resursele. Opozitia mea la subordonarea Institutului de catre Asociatia 'Revolutia 30' a fost ceea ce a declansat atacul final al Grupului de Bucuresti", spune Claudiu Iordache.
A urmat sedinta din 30 martie, la care Gelu Voican Voiculescu a primit functia de director general. Condus de Ion Iliescu in calitate de presedinte, Colegiul National al IRR a fost alcatuit inca de la infiintare din 25 de membri (dintre care 5 au decedat intre timp) acestia alegandu-si prin vot un director pe o perioada de 5 ani. Mandatul lui Claudiu Iordache, unul dintre liderii Revolutiei de la Timisoara, ar fi urmat sa expire in 2019.
Unul dintre cei care s-au impotrivit inlaturarii din functie a lui Claudiu Iordache a fost Petre Roman, de asemenea una dintre figurile marcante ale evenimentelor din decembrie 1989 si membru al colegiului IRR.
"Eu oricum votam impotriva, dar in momentul in care s-a ajuns la vot am spus ca eu nu particip la un vot ilegal. (...) S-a produs o chestiune care arunca o lumina foarte urata asupra institutului si cel putin pe mine m-a determinat sa nu mai conlucrez cu dansii", a declarat Petre Roman pentru Ziare.com.
"Au facut un fel de grup de analiza ad-hoc, iar cand a propus demiterea grupul nu avea un document de sustinere in legatura cu propunerea de demitere (...) Ei au incercat sa il scoata pe Claudiu Iordache vinovat de manipularea banilor publici. Pe mine in niciun caz nu m-au convins. Dar ce m-a deranjat rau a fost faptul ca era de la bun inceput gandita aceasta eliminare a lui Claudiu Iordache, fara sa existe o baza pentru asa ceva. Scoaterea lui, va spun cu toata sinceritatea, nu o inteleg. Nu stiu de ce Ion Iliescu a cerut asa de clar, asa de insistent scoaterea lui Claudiu Iordache", a spus Petre Roman.
"Cel care a declansat toata chestiunea a fost Cazimir Ionescu, care a cerut infiintarea grupului de analiza. Noi toti am fost de acord la inceput. Cei trei (Emilian Cutean, Valeria Iorga si Petre Balint) au inceput un fel de vanatoare impotriva lui Claudiu Iordache", a completat Roman.
Despre Asociația „Revoluția 30”, Roman spune că inițial a avut o părere bună, pentru că „voia în principiu să facă un lucru interesant”. Oficial această organizație ar fi trebuit să se implice în anumite manifestări la aniversarea a 30 de la Revoluție. Însă nu s-a reușit ca să se ajungă la o colaborare cu mai multe instituții, așa cum se promitea.
Ca o concluzie a ceea ce s-a întâmplat la IRR, fostul premier a spus că din punctul lui de vedere acuzațiile care i se aduceau lui Claudiu Iordache și analiza nu se se susțineau și că a fost „vorba despre scoaterea lui Claudiu Iordache și punct”.
Contrar lui Petre Roman, un alt membru al colegiului Institutului, Dumitru Mazilu este oarecum de acord cu situația creată: „Eu nu stiu exact care au fost concluziile finale, insa au inlocuit un participant la revolutie cu un altul, si sper sa fie in favoarea coordonarii si gestionarii in mai bune conditiuni a activitatii cotidiene a unei institutii, pentru ca, totusi, IRR este foarte important", a declarat Dumitru Mazilu pentru Ziare.com.
Membrii Colegiului IRR nu sunt remunerati. Acestia insa aleg directorul general si directorul adjunct al Institutului.
Dintre cei 25 de membri ai Colegiului National, cinci au decedat, cei mai cunoscuti fiind actorul Sergiu Nicolaescu, fostul consilier prezidential Dan Iosif si revolutionarul timisorean Lorin Furtuna.
Printre cei 20 de membri ai Colegiului National se mai numara amiralul Emil-Cico Dumitrescu (judecat in dosarul "Mineriadei"), fostul premier Petre Roman (judecat in dosarul "Mineriadei"), Adrian Sanda (judecat intr-un dosar privind certificate false de revolutionar, intr-o perioada in care a condus Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor) si Emilian Cutean (condamnat la 5 ani de inchisoare pentru fraudarea Guvernului, intr-o perioada in care a condus Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor)
Procurorul general Augustin Lazar a transmis marti presedintelui Klaus Iohannis cererea de efectuare a urmaririi penale, in dosarul Revolutiei, in legatura cu savarsirea infractiunii de crima contra umanitatii, fata de Ion Iliescu, Petre Roman si Gelu Voican Voiculescu.
Pe de alta parte, Gelu Voican-Voiculescu si Cazimir Benedict Ionescu sunt judecati in dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 pentru infractiuni contra umanitatii. Voican-Voiculescu pentru fapte facute in calitate de viceprim-ministru al guvernului interimar al Romaniei, iar Ionescu in calitate de vicepresedinte si membru in Biroul Executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala.
Cei doi au fost alaturi de gruparea lui Ion Iliescu la evenimentele de la Revolutia din decembrie 1989 si la primele doua Mineriade, din 28-29 ianuarie 1990 si din 18-19 februarie. La alegerile din 20 mai 1990, Voican-Voiculescu si Ionescu fusesera alesi deputati independenti pe listele electorale ale FSN.
Potrivit actului de acuzare, Voican Voiculescu a participat la sedinta din 11 iunie 1990, in care s-a decis evacuarea in forta a Pietei Universitatii. La aceasta sedinta mai participau mai multe persoane din conducerea statului, printre care Ion Iliescu, Virgil Magureanu, Petre Roman, Mugurel Cristian Florescu.
Fostul viceprim-ministru este cel care ar fi solicitat personal liderilor de sindicat si conducerii intrprinderilor sa mobilizeze muncitorii, dar a adresat solicitari in acest sens si conducerilor centrale si locale ale CPUN si FSN.
"Dupa sosirea minerilor in Bucuresti, inculpatul Voiculescu Gelu Voican a trecut in subordinea sa un grup de mineri cu care s-a deplasat in mai multe zone din capitala pe motiv ca trebuie sa reinstaureze ordinea", acuza procurorii militari.
Un amanunt interesant din rechizitoriul Mineriadei. Pe 1 februarie 1990, a fost infiintata UM 0215, cunoscuta ca "Doi si-un sfert" structura aflata in subordinea Ministerului de Interne si care avea ca obiectiv asigurarea protectiei informative a personalului Ministerului de Interne.
Aceasta structura era in subordinea prim-ministrului Petre Roman si controlata direct de Gelu Voican Voiculescu, cel care, de altfel, a si avut intitiativa constituiri acestei unitati militare.
"In componenta UM 0215 au intrat fostele cadre ale Securitatii Municipiului Bucuresti care dupa decembrie 1989, fusesera trecute in rezerva, precum si cadre din fosta Directie a IV a Contrainformatii Militare. Nu s-a facut nicio selectie riguroasa cu privire la trecutul ofiterilor incadrati in UM 0215", arata procurorii militari.
Notele informative pe care cadrele militare din MI, in special cele de la UM 0215, ajungeau la sefii statului, dar si la Voican Voiculescu, potrivit declaratiilor de martori. "Dupa blocarea Pietei Universitatii, am continuat sa culeg informatii din acea zona, pentru a afla cine sunt initiatorii si cine sunt implicati din exterior. Aceste informatii le concretizam in rapoarte scrise pe care le duceam personal lui Gelu Voican Voiculescu. Acesta, in momentul in care primea raportul, il copia la xerox si dupa ce il citea, il aseza in biblioraft. Nu stiu daca se inregistrau rapoartele", a declarat unul dintre fostii ofiteri ai serviciului secret.
Potrivit actului de acuzare din dosarul Mineriadei, Cazimir Ionescu alaturi de un alt inculpat, Dumitru Nicolae, s-a implicat in aducerea muncitorilor la Bucuresti si le-a cerut viitorilor parlamentari ai FSN, alesi in urma scrutinului de 20 mai 1990, pe care i-a convocat la Camera 29 din Palatul Parlamentului din Dealul Mitropoliei, sa ia legatura cu oamenii din conducerea judetelor de unde proveneau, pentru a mobiliza oamenii muncii sa vina la Bucuresti.
Cei doi spuneau ca in Capitala se constituisera bande de huligani, care doreau sa puna mana pe puterea politica din tara. De asemenea, inculpatul s-a implicat activ pentru aducerea la Bucuresti a muncitorilor din Motru, Giurgiu, Alba si Calarasi, de asememenea prin intermediul liderilor locali ai F.S.N. si prin intermediul organelor administratiei locale.
Ionescu s-ar fi implicat in atacul minerilor asupra manifestantilor din Piata Universitatii. "A fost unul dintre initiatorii acestei masuri si s-a implicat in materializarea acesteia, iar forta de interventie a fost constituita din mineri de la mai multe exploatari miniere din tara, care au fost echipati, cazati si hraniti de Ministerul Apararii Nationale", acuza procurorii militari. De asemenea, Ionescu l-a insotit pe Ion Iliescu atunci cand acesta multumea minerilor pentru ajutorul dat.
Saptamana trecuta, Cazimir Ionescu a fost votat de Parlament ca membru al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS).
