Pe aceeași temă
Din 2015, această direcție a ANAF a luat în vizor aproape 300.000 de români, dar a găsit, până acum, cu bani negri, doar 79 de cetățeni. Pe aceștia i-a pus să plătească aproximativ zece milioane de euro, din care a încasat efectiv numai 1,1 milioane de euro, scrie Romania libera.
În acelaşi timp, cei 64 de inspectori ai acestei direcţii cu activitate asemănătoare vestitului IRS (Internal Revenue Service, Fiscul american), încasează anual venituri brute de 1 milion de euro. RL vă prezintă, în premieră, numele unora dintre cei prinşi cu ocaua mică: patronul uneia dintre cele mai cunoscute echipe de fotbal din România, un fost fotomodel, soţia unui fost viceprimar de oraş din Muntenia, un asociat al Elenei Udrea şi o săteancă din Suceava care s-a plâns judecătorilor că i-au fost impozitate, ilegal, darurile de nuntă.
17 plângeri penale depuse de ANAF
În lupta pentru combaterea evaziunii fiscale, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a creat o structură specializată care a început să funcţioneze în urmă cu doi ani – Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice cu Risc Fiscal. În acest moment, Direcţia are opt servicii regionale (Bucureşti, Ploieşti, Galaţi, Iaşi, Braşov, Craiova, Cluj-Napoca, Timişoara), venitul mediu brut al unui inspector fiind de 5.900 lei lunar. O reglementare internă a Direcţiei prevede ca un inspector să lucreze concomitent, în medie, la cinci dosare.
Ce presupune lucrul într-un dosar? Practic, compararea sumelor cheltuite de o persoană cu cele încasate. O verificare laborioasă în care, la sfârşitul investigaţiei, cel cercetat este chemat să aducă acte doveditoare. În cazul în care justificările nu-i conving pe cei de la ANAF, se calculează suma pe care contribuabilul trebuie să o achite la buget, plus penalităţi, pentru diferenţă. După caz, se depune şi o plângere penală. În 17 dintre cele 79 de situaţii în care români au fost prinşi în neregulă, Fiscul s-a adresat procurorilor.
După prima filtrare, au rămas 300.000 de români
Într-un document de prezentare a activităţii Direcţiei se precizează că există mai multe filtre pentru identificarea persoanelor care ajung să fie verificate de inspectori. Iniţial, au fost luaţi în vizor cei care au împrumutat firme cu mai mult de 200.000 lei, care au cumpărat case sau bunuri cu valori de peste 70.000 euro, deţinătorii de depozite anuale mai mari de 150.000 lei şi cumpărătorii de maşini cu preţuri mai mari de 25.000 euro. Astfel, grupul cu risc a fost stabilit la aproape 300.000 de persoane cărora li s-au verificat veniturile din perioada 2011-2013, ţinându-se cont, eventual, şi de cele anterioare.
Continuarea articolului in Romania libera
