Eugen Tomac a reclamat la CJUE nelegalitatea respingerii aderării României la spațiul Schengen

L. G. | 06.02.2023

Europarlamentarul, Eugen Tomac, anunță că a depus la Curtea de Justiție a UE o acțiune prin care constatarea nelegalității deciziei prin care Consiliul JAI a respins aderarea României la spațiul Schengen.

Pe aceeași temă

Europarlamentarul PMP, Eugen Tomac, a declarat pentru G4Media.ro, că a depus, luni, o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin care cere instanței să constate nelegalitatea deciziei prin care Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) a respins, pe data de 8 decembrie 2022, aderarea României la spațiul Schengen. „Drept rezultat, dacă decizia prin care României i se refuză aderarea la Spațiul Schengen va fi considerată una nelegală prin anularea acesteia de către Curte, un nou vot cu privire la aceeași decizie nu va mai putea fi un vot politic, ci un vot tehnic, care să țină cont strict de condițiile de evaluare Schengen, pe care le îndeplinim. Un vot pozitiv”, a declarat Tomac pentru G4Media.ro

Europarlamentarul PMP mai spune că  acțiunea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene este o acțiune în anulare, care își are temeiul în art. 263 din TFUE. Tomac a mai spus că înainte de a depune acțiunea la CJU, a trimis scrisori către prim-ministrul României, către toți prim-miniștrii statelor membre, către președinta Parlamentului și către președinta Comisiei cărora le-a cerut să susțină o acțiune la CJUE.

”Deocamdată nu am avut parte de susținerea acestor reclamanți privilegiați. Sper că acum că am depus acțiunea, le vom capta interesul și voi putea face noi demersuri pentru ca un reclamant privilegiat să ni se alăture. Am cerut Curții timp în acest sens”, a mai spus liderul PMP.

Tomac mai spune că a analizat mai multe căi, cum ar fi acțiunea în constatarea abținerii de a acționa sau acțiuni în pretenții intentate împotriva statelor care au votat împotriva primirii României (Austria și Olanda) în spațiul Schengen. ”După ce ne-am consultat cu juriști, profesori de drept european, foști judecători la CJUE din mai multe țări, am considerat că acțiunea în anulare are cele mai mari șanse să fie admisibilă”, a mai precizat Eugen Tomac.

Argumentele acțiunii. Dispozițiile încălcate de Consiliu, în opinia europarlamentarului PMP:

  • ”Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană. Principalul nostru argument se regăsește în Tratatul de aderare, care prevede în protocolul 1, art. 4 alin. (2) că „Dispozițiile acquis-ului Schengen … se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condițiilor necesare aplicării tuturor părților în cauză din acquis.”

Evaluarea a avut loc și rezultatul acesteia a fost favorabil. Astfel, din modul în care este formulat acest articol, Consiliul are obligația de a pronunța o decizie favorabilă. O altfel de interpretare ar face ca acest articol să devină absurd, pentru că o evaluare nu ar mai avea niciun rol, dacă, indiferent de rezultatul acesteia, decizia Consiliului rămâne una arbitrară, politică. O altfel de interpretare ar putea duce la situația absurdă în care un stat care a fost evaluat negativ poate primi un vot pozitiv pentru aderarea la Spațiul Schengen.

  • Principiul cooperării loiale între statele membre (art. 4 alin. (3) TUE)

  • Principiul cooperării loiale între instituțiile Uniunii (art. 13 alin. (2) TFUE)

  • Libertatea de circulație a persoanelor și a mărfurilor (art. 21 alin. (1) si art. 26 alin. (2) TFUE)

  • Principiul egalității de tratament și Principiul nediscriminării (art. 20 și art. 21 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene)

  • Principiul securității juridice și Principiul încrederii legitime (principii jurisprudențiale ale dreptului European)

  • Abuzul de drept

Calitatea procesuală. Un alt aspect cu care ne confruntăm constă în calitatea noastră procesuală de a acționa Consiliul la CJUE. Pentru acțiunea în anulare, există două tipuri de reclamanți:

  • reclamanții privilegiați: statele membre, Parlamentul European, Consiliul și Comisia;

  • reclamanții neprivilegiați: persoanele fizice, care trebuie să demonstreze un interes direct cu privire la actul atacat.

Prealabil acțiunii la Curte, am trimis scrisori către prim-ministrul României, către toți prim-miniștrii statelor membre, către președinta Parlamentului și către președinta Comisiei în care le-am cerut să susțină o acțiune la CJUE, însă deocamdată nu am avut parte de susținerea acestor reclamanți privilegiați. Sper că acum că am depus acțiunea, le vom capta interesul și voi putea face noi demersuri pentru ca un reclamant privilegiat să ni se alăture. Am cerut Curții timp în acest sens.

În principal, vom cere o extindere a definiției reclamantului privilegiat care să îi includă și pe membrii Parlamentului European. Această cerere reprezintă, într-adevăr, o inovație juridică, însă trebuie să avem în vedere că dreptul european, spre diferență de dreptul românesc, este un drept care evoluează în funcție de deciziile Curții de Justiție. Drept exemplu, însăși dreptul de recurs al Parlamentului European cu privire la acțiunea în anulare a fost obținut acum 33 de ani pe cale jurisprudențială. (C-70/88 Parlamentul v. Consiliul, 22 mai 19901).

În subsidiar, am argumentat că în calitatea de deputat în Parlamentul European, îndeplinesc, în mod personal, un interes direct și legitim care îmi permite să acționez Consiliul din postura de reclamant neprivilegiat.”

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22