Pe aceeași temă
Conform Eurobarometrului din 2017, 19 % dintre participanții la un sondaj au declarat că, în cursul anului precedent, au trebuit, cu ocazia vizitei medicale la un medic generalist sau într-un spital, să efectueze o plată suplimentară pe lângă costul standard al consultației. „În ciuda unei îmbunătățiri în comparație cu sondajul anterior, aceasta cifră este in continuare una dintre cele mai ridicate din UE (media la nivelul UE: 4 %).", se menționează în raport
Potrivit oficialilor europeni, „corupția în sectorul sanatatii acopera un spectru vast: practica larg raspandita a platilor informale, practicarea meseriei atat in clinici publice, cat si in clinici private, precum si coruptia legata de achizitionarea dispozitivelor medicale, de autorizarea si achizitionarea medicamentelor, de numirea managerilor de spitale sau a functionarilor din cadrul Ministerul Sanatatii, precum si coruptia existenta in sistemul de formare pentru profesia de medic. In acest context, exista inca motive de ingrijorare cu privire la transparenta si eficacitatea procedurilor de achizitii publice in vederea construirii celor trei spitale regionale'.
Pacientii romani au efectuat 164 de apeluri in perioada iulie-octombrie 2017, din care 48 de apeluri priveau infractiuni, iar 37 de apeluri priveau acte legate de coruptie in sistemul de sanatate, gratie mecanismului de feedback pus la dispozitie de autoritatile romane pacientilor externati, se arata in raportul de tara privind Romania publicat in aceasta luna de Comisia Europeana. Executivul european noteaza ca in Romania 's-au realizat unele progrese privind combaterea platilor informale', dand ca exemplu implementarea acestui mecanism, care include o linie telefonica securizata.
Recentul raport de tara publicat in aceasta luna de Comisia Europeana contine un tabel sinoptic cu recomandari specifice fiecarei tari pentru 2017 (RST) adresate Romaniei, si ceea ce s-a realizat intre timp.
In domeniul sanatatii, se precizeaza ca Romaniei i s-a recomandat sa combata platile informale si oficialii europeni subliniaza acum ca in Romania s-au realizat unele progrese in acest sens:
„Compartimentul de integritate din cadrul Ministerului Sanatatii este legat de Agentia Nationala de Integritate si primeste sprijin din partea Directiei Nationale Anticoruptie. Compartimentul de integritate monitorizeaza mecanismul de feedback al pacientului care a fost regandit in decembrie 2016. Mecanismul de feedback are la baza doua elemente: un chestionar de feedback al pacientilor care se transmite pacientilor externati si o linie telefonica securizata. In perioada iulie - octombrie 2017 s-au inregistrat in total 164 de apeluri, din care 48 de apeluri priveau infractiuni, iar 37 de apeluri priveau acte legate de coruptie. Lunar se intocmeste un raport privind rezultatele chestionarului (care se trimite Comisiei). Guvernul si spitalele desfasoara campanii de sensibilizare. Cu toate acestea, este prea devreme sa se evalueze impactul acestor masuri asupra reducerii platilor informale.", se arata in raportul de tara.
Tot în raportul de țară se arată că România are cea mai mare rată a sărăciei din UE, adică 18,9%, adică dublu față de media europeană. Asta înseamnă că aproape 20% din români trăiesc cu mai puțin de 1000 de lei pe lună. Aici ar trebui să te gândești, în primul rând, la oamenii de la țară care mănâncă din ceea ce produc în propria gospodărie.
Avem cea mai mare rată a sărăciei din UE, 19%, ceea ce înseamnă o valoare dublă față de media europeană. Ceea ce se traduce prin faptul că unul din cinci români trăiește cu 1.000 lei pe lună. Caracteristic României este autoconsumul, care permite supraviețuirea în zona rurală.
Din cauza scăderii natalității și emigrației, proporția persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani a crescut la peste 44%. Explicație este că mai bine de jumătate din cei care emigrează au vârstele cuprinse între 18 și 39 de ani.
Avem unul dintre cele mai reduse rate a șomajului din UE însă o treime din salariați sunt plătiți cu salariul minim pe economie 1.900 lei brut (1.200 lei net). Însă cu toate salariile foarte mici, 72% din angajatorii români s-au plâns că întâmpină greutăți pentru a găsi un salariat competent (potrivit schemei de personal). Procentajul este cel mai mare de la izbucnirea crizei economice din 2008.
Comisia Europeană recunoaște că atât productivitatea muncii cât și salariile se întreaptă spre media UE. La noi în țară a existat o creștere accelerată în ultimii trei ani a veniturilor în domeniile manufacturilor, IT-ului, în sectorul financiar și în sistemul public.
