Pe aceeași temă
Șeful PMP este de părere că șansele României ar putea crește dacă guvernul de la București ar contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) decizia din 8 decembrie a Consiliului JAI prin care cererile de aderare la spațiul Schengen ale României și Bulgariei au fost respinse.
Întrebat despre șansele României de aderare la Schengen, Eugen Tomac a declarat pentru rfi că ar trebui insistat în timpul președinției suedeze ca extinderea spațiului Schengen să fie trecută pe ordinea de zi a UE, deoarece în a doua parte a anului când urmează președinția spaniolă, vor avea loc alegeri în Spania.
„În primul rând, trebuie să-i convingem pe suedezi să pună pe ordinea de zi acest subiect al extinderii Spațiului Schengen. Or am văzut programul președinției suedeze, niciun fel de referire cu privire la extinderea Spațiului Schengen, singurul aspect pe care îl menționează pe timpul președinției suedeze este legat de consolidarea Spațiului Schengen. Mulți fac trimitere la ceea ce se poate întâmpla în a doua parte a anului 2023, când va prelua președinția UE Spania. Spania însă va avea alegeri în decembrie. Nu văd cum un Guvern care intră în campanie electorală va avea pe agenda sa drept prioritate extinderea Spațiului Schengen, în condițiile în care știm că atât Spania, cât și Italia sunt puternic criticate pentru modul cum gestionează frontiera de sud a UE”, a afirmat Tomac.
Tomac: Singura soluție este sesizarea Austriei la CJUE
„Șansa noastră a fost ratată pe 8 decembrie. Nu ne rămâne decât o singură soluție pe care o văd în momentul de față și care poate fi luată în calcul și ar trebui luată în calcul de către Guvernul de la București și anume să sesizăm Curtea de Justiție a UE, pentru că aici nu mai avem un conflict politic între state, aici e o problemă juridică între instituțiile UE. Comisia este cea care stabilește dacă un stat îndeplinește criteriile, dacă respectă legislația Schengen și trebuie să adere, nu Consiliul Uniunii Europene, pentru că această procedură este una destul de complexă și în același timp o formalitate internă a UE a devenit o măciucă politică împotriva unor state. Or eu am rezerve serioase în ceea ce privește corectitudinea evaluărilor pe care le-a făcut Viena cu privire la noi și tocmai de aceea trebuie să utilizăm toate instrumentele pe care ni le oferă UE pentru a ne bate pentru dreptatea noastră”.
Întrebat la ce ar ajuta un proces la CJUE, din moment ce acesta ar dura cel puțin doi ani, Eugen Tomac a explicat că urmează un an cu alegeri europarlamentare.
”Sunt absolut convins că în 2023 nu avem nici o șansă. 2024 este un an cu alegeri europarlamentare. Din nou, nu va fi acest subiect pe ordinea de zi a statelor membre, pentru că nimeni în campania electorală nu va spune că extinde Spațiul Schengen, pentru că populiștii automat vor spune că din nou vor veni și mai mulți migranți, pentru că se extinde Spațiul Schengen. Tocmai de aceea, cred că termenul cel mai realist este de minim doi ani de zile pe care trebuie să-i așteptăm pentru a fi din nou repus pe agenda Consiliului JAI acest subiect. Mai mult decât atât, un proces nu suspendă procesul de negociere, din contra, poate fi un instrument de presiune în plus”, a mai afirmat Tomac.
Negrescu: Romania trebuie să acționeze coerent
Pe de altă parte, eurodeputatul PSD Victor Negrescu este mai optimist și spune că România poate spera la intrarea în Schengen dacă acest subiect va fi abordat coerent și cu profesionalism de către Guvernul de la București, punctând în același timp și momentele cheie din calendarul UE pentru acest an.
În acest sens, Negrescu arată de cea ce este nevoie pentru ca România să obțină o decizie în favoarea sa: „Toți am văzut ce a putut face Croația, prin aderarea la zona euro și la spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie, deși a intrat în Uniunea Europeană după România. (...) De cealaltă parte, Bulgaria nu ezită să acționeze direct. Vizita de la Viena a președintelui social-democrat din Bulgaria deja produce rezultate. La finalul lunii ianuarie, cancelarul austriac va merge împreună cu ministrul de interne la frontiera dintre Bulgaria și Turcia pentru a identifica și propune împreună soluții la nivel european în vederea combaterii fenomenului migrațional. Această abordare este corectă și reprezintă un fel de a face politică europeană care poate produce rezultate. Să nu mire pe nimeni dacă Bulgaria va lăsa România în urmă dacă se va pune problema, o fac deja privind aderarea la zona euro”.
Momentele cheie de pe agenda UE identificate de eurodeputatul PSD:
În perioada 25-27 ianuarie va avea loc în Suedia reuniunea informală a Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI).
„Este obligatoriu pentru România să profite de acest moment pentru a clarifica disensiunile cu Austria și pentru a solicita un calendar ferm de aderare. De asemenea, trebuie să solicite ca extinderea Schengen să fie pe ordinea de zi a Consiliului JAI din martie sau iunie”.
În perioada 9-10 februarie, va avea loc Consiliul European.
„Este important ca subiectul aderării României la spațiul Schengen să rămână pe agenda europeană. Șefii de stat și de guvern trebuie să abordeze această tematică și să clarifice aspectele restante”.
Președintele Bulgariei, lobby în Austria
Veto-ul Austriei împotriva aderării României şi Bulgariei la Schengen a provocat nemulţumire în ambele ţări, iar cancelarul federal Karl Nehammer încearcă acum, în mod evident, să repare porţelanurile sparte, comentează cotidianul austriac Die Presse, menţionând că preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a fost invitatul lui Nehammer la concertul de Anul Nou de la Viena.
„Vizita sa (Rumen Radev, președintele Bulgariei) ne-a oferit de asemenea ocazia de a discuta despre subiectele și provocările actuale. Austria sprijină toate eforturile Bulgariei de a proteja în mod eficient frontierele externe și de a reduce migrația ilegală. Solicit acest sprijin și din partea UE”, a scris cancelarul austriac Nehammer într-o altă postare.
Cancelarul austriac Karl Nehammer şi ministrul său de interne Gerhard Karner ar urma să facă o vizită la frontiera bulgară, pe 23 ianuarie, potrivit agenţiei austriece de presă APA.
Siegfied Mureșan: Exercițiu de imagine
Deplasarea cancelarului Austriei, Karl Nehammer, de pe 23 ianuarie în Bulgaria este un exercițiu de imagine, aceasta fiind o ocazie pentru a da bine în fața electoratului înainte de alegerile regionale, susține europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European crede că vizita oficialilor austrieci are strict scop electoral și că Austria nu-și va schimba retorica privind migrația.
Parlamentul European sprijină Romania și Bulgaria
Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, aflată în 20 decembrie la București, a susținut din nou că „va lupta” ca România să fie primită în Schengen în 2023, spunând că nu vrea să se gândească „ce s-ar întâmpla dacă acest lucru nu se va întâmpla”.
România aparține spațiului Schengen și nu există nicio justificare pentru a respinge aderarea acesteia la Schengen, iar Parlamentul European va insista ca acest lucru să se întâmple în 2023, a declarat șefa Parlamentului European într-o conferință de presă susținută alături de Klaus Iohannis.
Roberta Metsola a avansat și un termen pentru intrarea României în spațiul Schengen: prima parte a anului 2023:„Vreau să mă asigur că în 2023 vom reuși, pentru că nu avem alternativă. În 2024 sunt alegeri europene. Care va fi mesajul nostru pentru cetățenii europeni din România? Votați pentru Parlamentul European, casa democrației. Responsabilitatea mea este să conving, dar și să livrez. Și cred că este momentul ca România să intre în Schengen. În prima jumătate a anului 2023 ar trebui ca România să adere la Schengen”.
De altfel, și președintele Klaus Iohannis a spus, în conferința de presă susținută alături de Metsola, că tema intrării României în Schengen va fi tranșată în prima reuniune a Consiliului JAI, programată în martie 2023.
