Pe aceeași temă
Curtea de Apel şi Curtea Supremă: Este inadmisibilă
Pe 20 martie 2017, Curtea Supremă respinsese definitiv, ca inadimisibilă, o cerere similară ridicată de un fost şef serviciu în cadrul Primăriei Capitalei, George-Andrei Creci, în present avocet în Baroul Bucureşti. Creci este judecat pentru abuz în serviciu, într-un dosar al procurorilor DNA privind restituirea în natură a unui teren în suprafaţă de 15.209,87 mp. Prejudiciul adus Municipalităţii este de 3.303.301 euro. George-Andrei Creci ridicase iniţial excepţia la Curtea de Apel Bucureşti, iar pe 7 martie magistraţii au spus că este inadmisibilă. Motivul: Curtea Constituţională s-a pronunţat pe această excepţie în 2016, scrie Adevărul.
„Analizand cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 246, 248 şi 258 din Codul Penal din anul 1969 şi ale art. 297 alin. 1, art. 308 şi art. 309 din Codul Penal, Curtea retine ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate prevazute de art.29 din Legea nr.47/1992, deoarece prin considerentele deciziei 405/15.06.2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.517 din 08.07.2016 (prin care s-a admis excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art.246 alin.1 din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.1 din Codul penal, stabilindu-se ca acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”), instanţa de contencios constitutional s-a pronuntat asupra chestiunii in discutie”, arată Curtea de Apel Bucureşti.
„Pragul valoric nu este atributul CCR”
Magistraţii redau pasajele relevante din decizia Curţii Constituţionale în motivarea respingerii. Practic, Curtea Constituţională a stabilit pe 16 iunie 2016, în decizia 405, că incriminarea unui funcţionar public pentru abuz în serviciu se poate face doar dacă acesta încalcă o lege promulgată de preşedinte sau o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, NU şi dacă funcţionarul încalcă o hotărâre de Guvern sau alte reglementări secundare. Judecătorii au spus că infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională în măsura în care „executarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu”, din definiţia din Codul Penal, înseamnă „prin încălcarea legii”.
„Fata de cele expuse, se constata asadar ca instanţa de contencios constitutional a facut deja aprecieri, in cuprinsul deciziei mentionate, cu privire la imprejurarea ca, la momentul actual, nu este reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării in ceea ce priveste infractiunea de abuz in serviciu, stabilind totodata ca responsabilitatea de a reglementa si aplica prevederile privind abuzul în serviciu (asadar inclusiv sub aspectul necesitatii existenţei unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensităţi a vătămării rezultate din comiterea faptei), ţine atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât şi de organele judiciare – ministerul public şi instanţele judecătoreşti, nefiind asadar atributul Curţii Constitutionale”, este concluzia Curţii de Apel Bucureşti din 7 martie 2017.
Curtea Supremă a admis excepția ridicată de fosta soție a liderului PSD, Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, care încearcă să obtina la CCR prag al prejudiciului pentru infractiunea de abuz in serviciu, cu o exceptie ridicata in cadrul procesului in care este judecata de ICCJ alaturi de fostul soț.
"2628/1/2016 - Admite cererea formulata de inculpata Prodana (fosta Dragnea) Bombonica si sesizeaza Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 Cod penal anterior, art.297 alin.1 Cod penal si art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 28 martie 2017", anunta Înalta Curte.
Avocatii Bombonicai Prodana au aratat, in cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, ca pentru a pune sub acuzare o persoana pentru abuz in serviciu, trebuie sa existe un prag minim al pagubei, apreciind ca incriminarea faptei fara raportare la un prejudiciu, cum este este prevazut in prezent in lege, ar fi neconstitutionala. Prejudiciul in acest dosar a fost estimat de procurori la 108.000 de lei.
Si OUG 13 de modificare a codurilor penale, adoptata in 31 ianuarie si abrogata cinci zile mai tarziu, prevedea ca punerea sub acuzare pentru abuz in serviciu se poate face daca prejudiciul produs este de cel putin 200.000 de lei.
Daca CCR va admite exceptia invocata de Bombonica Prodan este posibil ca pragul valoric minim al prejudiciului sa devina obligatoriu in cazul infractiunii de abuz in serviciu.
CCR s-a mai pronuntat asupra acestei infractiuni, prin Decizia 405/2016, cand a decis ca fapta poate fi comisa numai daca prin "indeplinire defectuoasa" a atributiilor de serviciu se intelege indeplinire cu incalcarea legii in sens strict, adica numai legislatie primara.
In motivarea deciziei de anul trecut, CCR a facut referire la necesitatea ca fapta incadrata ca abuz in serviciu "sa prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care sa justifice sanctiunea penala", dar nu a invocat expres necesitatea stabilirii unui parg al prejudiciului.
Ca urmare a Deciziei 405/2016, in a doua jumatate a lui 2016 au fost pronuntate 15 achitari.
OUG 13, care a starnit ample miscari de protest la inceputul acestui an si, ca urmare, abrogata, prevedea printre altele tocmai introducerea unui prag al prejudiciului de 200 de mii lei sub care fapta sa nu mai constituie infractiunea de abuz in serviciu.
Contestatarii OUG 13 au fost convinsi ca este vorba despre o prevedere cu dedicatie pentru Liviu Dragnea, in dosarul caruia prejudiciul constatat este in jur de 100 de milioane de lei.
Procurorii il acuza pe Liviu Dragnea ca ar fi intervenit pentru mentierea in functii a unor persoane in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman, persoane care, in realitate, prestau servicii la sediul PSD Teleorman. Bombonica Prodana ocupa, la acea vreme, functiile de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului si familiei si sef serviciu Secretariat din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman. Dragnea este acuzat de instiganre la abuz in serviciu si instigare la fals intelectual, fapte savarsite in perioada in care acesta ocupa functia de presedinte al Consiliului Judetean Teleorman, iar pe Bombonica Prodana, fosta sa sotie, de abuz in serviciu.
(foto Adevarul, Eduard Enea)
