Firea confundă centura verde cu cea rutieră și îl acuză pe Orban că nu a construit-o

Firea confundă centura rutieră cu centura verde, a cărei construcție nu doar că e în subordinea sa, dar pe care a și aprobat-o în 2017, dând declarații pompoase pe subiect. Acuzându-l pe Orban de incompetență, după ce acesta i-a reproșat că nu a construit-o nici acum, Firea spune că centura verde e în subordinea guvernului, la CNAIR. Mai mult, îi reproșează premierului ”demis pentru că e incompetent”, că nu a construit-o în cele trei luni în care a guvernat.

PSD guvernează din 2012 și deține Primăria Capitalei din 2008. Cu toate acestea, Firea îi reproșează ”incompetentului” Orban, care a guvernat 3 luni, că nu a construit ceva aprobat încă din 2017, la Primăria Capitalei, în mandatul ei, pentru că centura verde este în atribuiția Capitalei.

Primarul general Gabriela Firea a confundat centura verde a Capitalei, a cărei construcție este în atribuțiile sale, cu centura rutieră, declanșând un atac virulent la adresa premierului desemnat Ludovic Orban pentru că nu a construit-o în cele trei luni de când se află la guvernare.

„Tot în conferinţa de alegeri de ieri premierul demis pentru incompetenţă m-a certat pentru că nu am făcut o centură verde a Capitalei. Îl informez pe premierul demis pentru incompetenţă că centura verde a Capitalei nu poate să fie construită de Gabriela Firea la Primăria Capitalei şi că eu nu sunt şefa CNAIR, nu conduc Ministerul Transporturilor, îl informez respectuos că Ministerul Transporturilor este condus de un membru PNL iar şeful de la CNAIR e tot de la PNL.

Ştiţi de când ne rugăm de ei să ne spună, să ne precizeze ce segment va fi păstrat pentru culoarul de expropriere în vederea realizării centurii ocolitoare a Capitalei şi ce ni se permite şi nouă să preluăm pentru a amenaja această centură verde a Capitalei?

Vă pot pune la dispoziţie absolut toate adresele, tot schimbul de informaţii.

Nu se doreşte, nu vor ca Bucureştiul să se dezvolte, să se modernizeze. Şi nu vor să luptăm cu poluarea, pentru că le convine acest subiect. Poluarea nu a apărut azi, poluarea este de ani de zile.

Ce au făcut consilierii PNL care au condus Capitala, ce a făcut primarul general PNL pe care l-am găsit în funcţie? Nimic.

Premierul demis ne-a mai anunţat ieri că Primăria a pierdut fondurile europene pentru modernizarea reţelei de termoficare. Dar de unde ştie dumnealui? Că noi tocmai ne-am întâlnit cu reprezentanţii Comisiei Europene. Suntem în grafic. Ce nu a făcut primarul general PNL a făcut primarul general PSD, şi anume, strategia pentru energie termică, studiul de fezabilitate, studiul de impact, delegarea serviciului către o companie viabilă din punct de vedere economic. Ce au făcut ei? Nimic. E de înţeles, că dacă te cheamă Ludovic Orban şi ai o reputaţie la nivel naţional într-un domeniu şi tu insişti să te dai specialist în garduri şi… şanţuri, eu zic că ne merităm soarta. Dar soarta ne-o luăm în propriile mâini şi de aceea Parlamentul a demis acest guvern de incompetenţi, condus de cel mai incompetent dintre incompetenţi”, a declarat Firea.

Criticile lui Orban

Premierul Ludovic Orban a criticat sâmbătă, în conferinţa de alegeri a PNL Bucureşti, modul în care este gestionat sistemul de termoficare, susţinând că acesta are un randament de sub 20%. „Primăria Bucureştiului a avut posiblitatea să acceseze 178 de milioane de euro pentru modernizarea reţelelor primare de alimentare cu energie termică. Şi vă spun că a pierdut aceşti bani pentru că este incompetentă, pentru că nu înţelege nimic din nevoile reale şi nu are capacitatea se deruleze niciun proiect serios pentru Bucureşti” a declarat Orban.

El a mai spus că o administraţie liberală a Capitalei, în parteneriat cu Guvernul, va trebui să realizeze proiecte precum Centura Verde a Capitalei şi Autostrada de Centură. „Nu se poate să ai cel mai poluat oraş şi cea mai poluată capitală şi să ştii de unde îţi vine această poluare şi să nu faci nimic. Toată lumea ştie că Bucureştiul are nevoie de centura verde, care să împiedice pătrunderea în Bucureşti a prafului Bărăganului”, a precizat premierul.

Orban a apreciat de asemenea că gardurile care delimitează ampriza liniei de tramvai, realizate în ultima perioadă în Bucureşti, trebuie date jos, deoarece reprezintă „o bătaie de joc la adresa oricărui plan de circulaţie şi de trafic” pentru Capitală.

Construcția centurii verzi a Capitalei, în atribuțiile Primăriei, aprobată în 2017. Firea a făcut și declarații pe subiect, dar le-a uitat

Primăria Capitalei a anunțat încă din august 2017 că va demara procedurile pentru realizarea Centurii Verzi a Municipiului București.

Proiectul, care are ca scop reducerea poluării din București, a fost votat în unanimitate în ședința CGMB din 30 august 2017.

Prin votul exprimat, aleșii locali și-au dat girul pentru realizarea obiectivului strategic ”Centura Verde a Municipiului București” și realizarea documentației tehnice în vederea evidențierii datelor preliminare necesare implementării acestui proiect, prin Direcția de Mediu.

Primarul general Gabriela Firea declara atunci, în cadrul ședinței CGMB, că acest proiect, care prevede atingerea unei medii de 30 hectare de păduri-parc la mia de locuitori, va asigura un București mai curat, ecologic, și un mediu mai sănătos pentru locuitori.

Potrivit acesteia, proiectul a fost inițiat în urmă cu foarte mult timp, dar până acum nu s-a materializat, iar reluarea lui era importantă pentru a plasa Bucureștiul în rândul celorlalte capitale europene după suprafața spațiilor verzi, în contextul în care Bucureștiul ocupă acum un loc rușinos din acest punct de vedere, cu o medie mult mai mică față de cea înregistrată la nivel european.

Edilul-șef al Capitalei nu a înaintat însă și un orizont de timp privind termenul limită de finalizare a proiectului.

„Acest proiect prevede extinderea suprafețelor împădurite din jurul Capitalei, ținta finală fiind atingerea normei de 30 de hectare de pădure-parc la mia de locuitori. Efectele vor fi benefice atât în ce privește protecția mediului cât și în direcția dezvoltării zonei metropolitane prin înființarea unor poli de interes turistic și de divertisment”, a declarat Firea, într-un comunicat de presă.

Aprobarea proiectului de hotărâre presupune elaborarea studiilor pentru identificarea terenurilor pretabile la împădurire, a condițiilor pedologice și hidrogeologice, a speciilor adecvate de arbori, precum și stabilirea statutului juridic al terenurilor propuse.

Pentru realizarea Centurii Verzi, se are în vedere încheierea unor acorduri/protocoale cu autoritățile din județul Ilfov pentru a introduce programe de împădurire a unor suprafețte de la limita /vecinătatea orasului și identificarea surselor de finanțare. Conform sursei citate, Municipalitatea urmărește astfel asigurarea unui mediu de viață sănătos pentru locuitorii Capitalei, prin îmbunătățirea calității aerului, dezvoltarea spațiilor verzi și a biodiversității.

”Realizarea Centurii Verzi a Municipiului Bucuresti se constituie într-un obiectiv strategic pentru Capitală, fiind o resursă naturală importantă cu rol în combaterea efectelor schimbărilor climatice, reducerea poluării aerului, mărirea suprafețelor de spațiu verde, și o oportunitate de stimulare a dezvoltării ariei metropolitane a Capitalei prin amenajarea unor poli de interes turistic și de agrement. Extinderea suprafețelor împădurite în zonele din jurul Capitalei pentru îmbunătățirea climatului urban a fost prevăzută ca măsură în documentele strategice de urbanism atât pentru Municipiul București (Planul Urbanistic General) cât și pentru zona metropolitana cuprinsă în Centura Verde Galbenă a Capitalei, prevăzută în Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal-zona aglomerației urbane și zona metropolitană a municipiului București”, precizează Municipalitatea în comunicat.

Potrivit Primăriei, Centura Verde a Capitalei reprezintă o resursă naturală importantă cu rol în combaterea efectelor schimbărilor climatice, reducerea poluării aerului, mărirea suprafețelor de spațiu verde și o oportunitate de stimulare a dezvoltării ariei metropolitane a Capitalei prin amenajarea unor poli de interes turistic și de agrement.

În expunerea de motive aferentă proiectului se arată că extinderea suprafețelor împădurite în zonele din jurul Capitalei pentru îmbunătățirea climatului urban a fost prevăzută ca măsură în documentele strategice de urbanism, atât pentru Municipiul București (Planul Urbanistic General), cât și pentru zona metropolitană cuprinsă în Centura Verde Galbenă a Capitalei, prevăzută în Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal-zona aglomerației urbane și zona metropolitană Capitalei. În plus, conform Municipalității, din cauza deficitului de păduri-parc în jurul orașului, trebuie acordată o atenție deosebită suprafețelor împădurite în vederea restabilirii normei de 30 ha de păduri-parc/1.000 de locuitori.

”Inițierea acestui proiect complex presupune elaborarea studiilor pentru identificarea terenurilor pretabile la împădurire, a condițiilor pedologice și hidrogeologice, a speciilor adecvate de arbori, precum și stabilirea statutului juridic al terenurilor propuse. Implementarea acestui proiect necesită încheierea unor acorduri/ protocoale cu autoritățile din județul Ilfov pentru a introduce programe de împădurire a unor suprafețe de la limita/ vecinătatea orașului și identificarea surselor de finanțare”, se precizează în expunerea de motive semnată de primarul general Gabriela Firea.

Primăria mai arată că, în contextul modificărilor climatice din ultimii ani, se impune ameliorarea condițiilor de mediu din zona urbană specifică Bucureștiului, în vederea îmbunătățirii calității aerului, dezvoltării spațiilor verzi și a biodiversității, ameliorării regimului apelor, dar și înfrumusețării peisajului.

”Studiul de calitate a aerului care a stat la baza elaborării actualelor hărți de poluare ale municipiului București a pus în evidență un nivel al poluării aerului datorat atât surselor urbane specifice, cât și o poluare de fond regional semnificativă indusă atât de sursele din afara orașului (agricultură și încălzire rezidențială), cât și de toate sursele importante de poluare de pe teritoriul României aflate la distanțe de zeci-sute de kilometri de acesta”, conform raportului de specialitate.

Planul de calitate a aerului realizat pentru București prevede reducerea impactului surselor de poluare a aerului de la nivel regional și implicit îmbunătățirea microclimatului prin dezvoltarea barierei forestiere din jurul orașului, respectiv dezvoltarea Centurii Verzi a Capitalei prin îmbunătățirea suprafețelor de teren din zonele situate în principal pe direcția dominantă a vânturilor care influențează orașul.

”Centura verde a Bucureștiului, pe lângă valoarea de îmbunătățire a calității mediului, respectiv producerea de oxigen, consumul dioxidului de carbon și stocarea carbonului, filtrarea pulberilor și a altor noxe din atmosferă, reducerea poluării fonice, diminuarea intensității vântului, reducerea cantității de energie utilizată pentru încălzire sau răcire, scurgerea și infiltrarea apei din precipitații și reducerea efectelor inundațiilor, este menită să ofere și oportunități pentru îmbunătățirea esteticii peisajului și diversificarea posibilităților de turism și agrement în zona metropolitană a Bucureștiului”, mai precizează Primăria.

Totodată, Municipalitatea arată că realizarea Centurii Verzi a Capitalei reprezintă o resursă naturală importantă cu rol determinant în:

• reducerea poluării

• mărirea suprafeței spațiilor verzi

• mărirea rezervei de apă a solului prin reținerea și repartizarea uniformă a zăpezii pe suprafața terenurilor

• îmbunătățirea temperaturii prin reducerea amplitudinilor zilnice și atenuarea zgomotului, fiind, pe de altă parte, o oportunitate de stimulare a dezvoltării ariei metropolitane a Capitalei.

Conform aceleiași surse, extinderea suprafețelor împădurite în zonele de nord-est și sud-vest ale Capitalei și crearea inelului verde al liniei de centură, în vederea îmbunătățirii climatului urban în perioadele de caniculă și pentru diminuarea aportului de praf în perioadele fără vegetație sau zăpadă, au fost cuprinse ca măsură în cadrul Planului Urbanistic General din anul 2000, în cadrul strategiei de Dezvoltare la nivel inter-comunal a aglomerației urbane București.

”Plantarea de perdele de protecție, trasee și concretizarea unor centuri verzi de protecție de tip ”fingers” sau ”undă”, perdele de protecție, drumuri de umbră, plantații de aliniament, se regăsește, de asemenea, în cuprinsul Strategiei de dezvoltare urbană integrată a municipiului București și a teritoriului său de susținere și influență – Conceptul strategic București 2035, fiind menționate plurivalențele valorificării terenurilor prin împădurire”, mai informează Primăria.

Municipalitatea mai arată că nici la nivelul județului Ilfov situația nu este deloc îmbucurătoare, în contextul în care planul de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov a scos la iveală faptul că, în județul Ilfov, suprafața medie de păduri și alte terenuri forestiere care revine pe un locuitor este de 0,084 ha, de 3,5 ori mai puțin față de media pe țară, iar suprafața de fond forestier care revine la un teritoriu de 100 de hectare este de 14,2 ha, la jumătate față de media pe țară. Conform aceleiași surse, în timp ce unele zone ale județului Ilfov beneficiază de o pondere generoasă a suprafețelor acoperite cu păduri, există anumite zone extrem de sărace în spații verzi.

”În ceea ce privește fondul funciar forestier (25.018 ha) este de menționat că pădurile sunt concentrate îndeosebi în partea de nord-est a județului, unde gradul de împădurire atinge procente de 35-45% din suprafață, iar în partea centrală a județului și partea de sud sunt zonele cele mai deficitare în păduri. Astfel, unitățile administrativ-teritoriale cu suprafețe importante de pădure (peste 35% din suprafața totală) sunt Ciolpani, Snagov, Buftea și Pantelimon. La polul opus se situează comunele Otopeni, Chitila, Cornetu, Berceni (sub 1% din suprafața totală) și Dobroești și Glina lipsite de păduri”, precizează Primăria Capitalei.

Potrivit aceleiași surse, suma aferentă realizării documentației tehnice pentru Centura Verde a Municipiului București va fi asigurată de la bugetul local al Capitalei pe anul în curs.