Pe aceeași temă
FMI propune ca Banca Națională să înăsprească condițiile de creditare prin cerințe suplimentare de capital și să limiteze gradul de îndatorare pentru creditele ipotecare, inclusiv pentru cele acordate prin programul Prima Casă.
Băncile sunt bine capitalizate, au lichidități și profitabilitatea e în creștere și rata creditelor neperformante a scăzut la 6,4% la finele anului 2017, aproape de media UE, se arată în concluziile delegației FMI de după vizita de lucru la București din perioada 6-16 martie.
„Potențiale noi riscuri la adresa stabilității financiare răsar din expunerea ridicată a băncilor pe datoria suverană a României și pe sectorul imobiliar, din finanțarea băncilor în valută străină și din creșterea rapidă a instituțiilor financiar nebancare”, se arată în document.
Prima recomandare a FMI pentru BNR vizează introducerea unei limitări a gradului de îndatorare pe împrumuturile ipotecare, care să amelioreze riscul din expunerea băncilor la sectorul imobiliar.
„Limita DSTI propusă poate crește rezistența împrumutătorilor și ar trebui impusă tuturor categoriilor de credite ipotecare, inclusiv celor prin programul Prima Casă. Strategia Guvernului de a reduce gradual programul este bine-venită”, se arată în concluziile FMI.
BNR discută de mai bine de un an limitarea gradului de îndatorare pentru persoanele fizice și au fost propuse Comitetului de Administrație mai multe variante, ultima cu un plafon maxim al serviciului datoriei în total venituri disponibile la 50%. Conducerea BNR s-a ferit, însă, până în prezent să ia vreo decizie în acest sens, deși chiar Direcția de Stabilitate din bancă a avertizat că gospodăriile se împrumută într-un ritm prea ridicat și debitorii cu venituri reduse sunt foarte vulnerabili la creșterile de dobândă.
Nu doar expunerea la piața imobiliară vulnerabilizează băncile, ci și expunerea pe titluri de stat, potrivit FMI. Băncile locale sunt mult mai expuse pe titlurile de stat decât cele din restul UE, cu o proporție de 28,4% a instrumentelor de natura datoriei în total active, niveluri apropiate mai fiind în Malta, Slovacia și Ungaria, față de o medie europeană de 13,1%.
Totodată, au printre cele mai mici ponderi ale creditelor în bilanț, cu 56,5%, față de media UE de 61,6%. În acest context, FMI recomandă introducerea unor praguri suplimentare de capital care să crească rezistența la potențialele pierderi din expunerea pe datoria suverană. “Sistemul bancar românesc este vulnerabil la pierderi în cazul unei creșteri accentuate a ratelor de dobândă. Cerințele suplimentare de capital – preferabil un buffer de risc sistemic – ar trebui să fie calibrate cu atenție pentru a crește rezistența sistemului fără a introduce un impact neintenționat în piață”, se arată în concluziile misiunii FMI.
Riscurile din lichiditatea în valută au nevoie de un management proactiv, mai arată FMI. „Circa 40% din activele și pasivele băncilor sunt încă denominate în valută și riscurile de lichiditate din valută pot exista chiar și într-un mediu cu lichiditate generală amplă”. Fondul susține că este nevoie de monitorizarea diferențiată pe valute a cerinței de finanțare stabilă netă și impunerea unei rate de acoperire a lichidității diferențiată pe monede, lucru ar ajuta la diminuarea riscurilor.
E nevoie de un sistem de finanțare de urgență a băncilor și a Fondului de Garantare Trebuie finalizat și implementat cadrul legal pentru asistența cu lichiditate de urgență a băncilor, arată FMI. Un astfel de sistem funcționează în prezent în Eurosistem și reprezintă, încă, una dintre căile prin care băncile grecești se finanțează.
În România, băncile au la dispoziție finanțarea prin operațiuni repo, dacă BNR constată că lichiditatea generală a sistemului e deficitară sau finanțarea Lombard, în cazurile în care băncile au individual probleme cu banii, dar sunt solvabile și au titluri de stat.
