Follow-up la dezbaterea din PE despre justiție în România. S-a dezbătut. Și acum?

Brindusa Armanca | 24.03.2017

Propunerea dezbaterii din Parlamentul european face parte din strategia de aburire a Europei democratice că totul e OK în România și că protestele se datorează unei înțelegeri greșite din partea unor cetățeni mai prostuți sau frustrați.

Pe aceeași temă

 

 

Dezbaterea Democrație și justiție în România organizată la Comisia de Libertăți Civile și Afaceri Interne-LIBE din Parlamentul European la propunerea socialiștilor și inițiată de PSD, a început cu o mică luptă pentru exprimare liberă: protestatarii invitați să asiste în rândurile din spate au ridicat pancarte cu literele sloganului străzii, #REZIST, deîndată ce ministrul justiției, Tudorel Toader, reprezentantul guvernului, a început prezentarea. Vigilenți, supraveghetorii le-au interzis să le folosească și au fost cu ochii pe ei. Dealtfel, întreaga dezbatere a fost ținută strict de președintele comisiei, socialistul Claude Moraes, fără aplauze, fără întrebări, tăierea microfonului la vorbitori, cu o singură excepție: i-a făcut cadou ministrului justiției cinci minute în plus folosite de acesta pentru a se descrie ca o somitate. Ceilalți vorbitori au fost Gabriel Liiceanu, invitat de grupul conservatorilor, Liviu Avram solicitat de PPE, Attila Biro propus de grupul verzilor și Victor Alistar, invitat de grupul socialiștilor. O remarcă nevinovată în legătură cu acesta din urmă. E tot mai clar că o condamnare devine un criteriu pozitiv în CV pentru PSD. Trimis la Bruxelles să vorbească despre justiție, Alistar, încă director la Transparency România, declarat incompatibil de ANI și aflat trei ani sub interdicția de a ocupa o funcție publică, a produs o formă de incompatibilitate morală, sancționată în plen de europarlamentarul Traian Ungureanu. 

 

De ce a propus PSD dezbaterea

 

Propunerea face parte din strategia de aburire a Europei democratice că totul e OK în România și că protestele se datorează unei înțelegeri greșite din partea unor cetățeni mai prostuți sau frustrați. Ministrul de externe a încercat să convingă vreo șapte ambasadori, a făcut și niște vizite externe, au fost demersuri la UE etc. Discursul cu Soros și implicarea serviciilor pentru scoaterea oamenilor la proteste n-a putut fi utilizat, decât, poate, în Ungaria. Dar, spun surse din Parlamentul European, dezbaterea este și o formă de protecție împotriva unei potențiale misiuni de investigarea a PE în România. Adică, dacă tot s-a lămurit, lăsați-ne în pace să facem noi ce vrem.

 

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/IMG_0007.jpg

 

Adevărul nu dăunează sănătății Românei

 

Cum era de aștepat, în strategia PSD intră și zgomotele: declarații ale politicienilor activați urgent, amenințări, denigrări gesticulația Antenelor, RTV, B1 și publicații asociate propagandei etc.). Vocală în exces, Maria Grapini n-a ezitat în dezbatere să acuze că s-au spus ”neadevăruri”. S-au făcut eforturi susținute să se împiedice participarea lui Gabriel Liiceanu la dezbateri, cunoscută fiind intransigența sa morală și analiza tranșantă. În alocuțiunea sa intitulată România în 1000 de cuvinte n-a lipsit o aspră descriere a atacurilor PSD-ALDE la justiție și un elogiu adus rezistenței cetățenilor pentru apărarea DNA și a Parchetului General aflate sub tir.”Nu se vor da înapoi de la nimic”, a conchis Gabriel Liiceanu și a adăugat că e necesară vigilența generației dispuse la sacrificii pentru a apăra valorile democrației. Prezentările celor doi jurnaliști, Livia Avram și Attila Biro au excelat în concretețe: demonstrații cronologice, cu nume și prenume, lămuritoare și totodată convingătoare. Acuzele de trădare de patrie, ridicare a poalelor în cap, scandal exportat la Bruxelles lansate imediat pe canalele media afiliate, se cuvin înainte de toate ministrului justiției și PSD, care a inițiat dezbaterea. Domnul Toader a descris în culori sumbre sistemul justiției cu legi prea multe ”greu de cunoscut, greu de aplicat, greu de interpretat, cu practică judiciară neunitară”, ceea ce nu l-a împiediat să apere OUG 13 ca și cum ar fi fost în concordanță cu cerințele CCR (eventual o ”lipsă de abilitate”, ora târzie a adoptării să fi fost o problemă) și să declare cât de mult i-a plăcut decizia CCR în privința neconstituționalității investigațiilor DNA deschise miniștrilor. Ce nu a putut deloc ministrul justiției a fost să răspundă întrebării simple puse de revista ”22”: ”Ca om al legii, credeți că un condamnat penal poate să ocupe deminități publice?”. Ministrul Tudorel Toader:Dacă nu eram ministru, nu mă întrebați.... Adică, ”altă întrebare”.

 

La ce folosește o dezbatere în PE

 

Cei 42 de protestatari din mai multe orașe – București, Timișoara, Cluj, Galați, Craiova ș.a. – care au ajuns la Bruxelles la invitația Comisiei LIBE, la inițiativa europarlamentarilor Monica Macovei și Marian-Jean Marinescu, și-au pus problema consecințelor unor astfel de dezbateri, unde reprezentanții puterii s-au străduit din răsputeri să demonstreze că OUG 13 a fost perfectă, în timp ce jurnaliștii Liviu Avram și Attila Biro, precum și filosoful Gabriel Liiceanu au descris parcursul netrasparent al legiferării și intențiile din umbră. Folosește la ceva?

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/IMG_0006.jpg

 

”Eu cred că a fost bine că noi, cei din stradă, ne-am putut întâlni cu europarlamentari din mai multe țări cărora le-am explicat ce s-a întâmplat, ce i-a scos pe oameni în stradă și mai ales a fost bine că le-am putut răspunde la întrebări. Am văzut mult interes și chiar simpatie din partea lor”, a declarat  pentru revista ”22” Tiberiu Pfiszter din Timișoara, confirmat de Monika Hohlmeier-Germania și de austriacul Josef Weidenholzer din LIBE care s-au arătat impresionați de protestele din România.

 

Trebuie spus că tinerii din stradă, batjocoriți repetat de Antena 3, au vorbit fluent în engleză, germană sau italiană cu europarlamentarii, le-au oferit mape cu informații incluzând OUG 13 tradus în engleză, precum și albumul #rezist publicat recent de Curtea Veche Publishing.

 

Partidul #Rezist sau doar mișcare civică?

 

Un câștig evident al prezenței la Bruxelles este însuși faptul că protestatarii s-au întâlnit și dincolo de rețelele sociale, au putut vorbi și plănui mai departe. Dialogul cu presa de la PressPoint a pus în evidență dilema lor principală: să facă un partid sau să rămână mișcare civică?

 

”Am ieșit din indignare în stradă – a spus George Barbăroșie din București – dar putem să conducem această indignare și într-o formulă de partid, eu n-aș exclude varianta asta”.

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/image-2017-03-22-21674977-70-mesajul-rezist-parlamentul-european.jpg

 

 

”Eu m-aș întoarce la cărțile mele, nu m-aș implica într-un partid, în schimb trebuie să promovăm  Proclamația pentru România 2017, formulată în Timișoara, prin coincidență chiar pe strada Proclamația de la Timișoara. Acesta e programul unei societăți românești decente, sunt peste zece mii de semnături pentru proclamație” a declarat Dana Sarmeș din Timișoara, susținută de Rodica Rafila.

 

Ca și Andrei Roșu, omul instalat cu laptopul în piață, ca și Raluca Constantin din München, nici Mihai Tudorică, unul dintre primii protestatari din Piața Victoriei, întors în țară după șapte ani în străinătate, n-a fost interesat de politică. Doar că speranța sa de a fi lăsat să doarmă liniștit, cum se întâmpla pe vremea guvernului tehnocrat, s-a năruit o dată cu ordonanțele nocturne și instalarea penalilor la conducerea țării. Acum lucrează în grup la platforma #REZIST, pentru reacție rapidă. Nu susține transformarea mișcării de rezistență în partid, dar crede în consolidarea societății civile care nu trebuie să doarmă. Tiberiu Pfiszter și Cristian Brâcovan nu resping posibile contacte cu unele partide pentru susținerea unor proiecte legislative care să împiedice proliferarea penalilor în poziții decizionale.

 

Izabela a schimbat salutul: ”Good light” în loc de Good night”

 

Ligia Măhălean din Cluj a reafirmat hotărârea clujenilor de a menține ”umbrela anticorupție” și a dezvăluit că hashtag-ul  #rezist, inspirat de mișcări de protest americane, a fost lansat de clujeanca Luminița Dejeu. A fost prezentă în grup și Izabela Lazăr, inițiatoarea și organizatoarea drapelelor de lumină din Piața Victoriei, imgini care au făcut înconjurul lumii.Tânăra bucureșteancă a reușit să țină în mână peste 200.000 de oameni care au creat un tricolor românesc impecabil și un steag al Uniunii Europene. Un uriaș steag al UE adus de Maria Elena Vanghelatou a fost desfășurat în fața Parlamentului European de participanți la finalul unei zile pline.

 

Discursul filosofului Gabriel Liiceanu, susținut în comisia LIBE, i-a încurajat prin cutezanța de a dezvălui adevărul despre situația care i-a scos în stradă pe cei 600.000 de oameni și au luat cu ei învățăturile despre ”profesia de cetățean”, în discordanță cu atitudinea arogantă a politicienilor pe care ”îi doare în cot de România”. Deși interzis, au aplaudat finalul prezentării PowerPoint a lui Liviu Avram care a afișat pancarta plină de umor despre captivitatea premierului Grindeanu”Sorine, clipește de două ori dacă vrei să te salvăm” , precum și precizarea adusă de Attila Biro de la Rise Project despre cum își face Liviu Dragnea vacanțele în Brazilia cu infractorii.

 

Și o dezmăgire...

 

Tinerii au plecat din Bruxelles și cu o decepție: ministrul justiției nu a putut să dea un răspuns întrebării adresate de revista ”22”, deși a fost îndemnat în cor să răspundă simplu, cu ”da” sau ”nu” despre penali și funcții publice. Eschivele au fost, în opinia lor, penibile:”Noi, și dvs. și eu, trebuie să respectăm legea. Dacă nu ne convine, să ne adresăm Curții Constituționale...”  și ”Eu nu judec cetățeni, eu am judecat legi” sau , deja intrat în folclor,”Dacă nu eram ministru, nu mă întrebați”, răspunsuri demne de predecesorul său, ministrul Florin Iordache. Albania a răspuns tranșant la această problemă de integritate publică, adoptând o lege care interzice celor care au suferit condamnări penale să ocupe funcții.

 

Ce se mai poate întâmpla?

 

”Este posibilă organizarea unei misiuni care să lămurească la fața locului situația justiției. Să nu credeți că Parlamentul European și UE aud pentru prima dată de progresele făcute în lupta anticorupție și că vor ignora ceea ce se întâmplă acum. Face parte din propagandă ideea că Europa e copleșită de propriile probleme și nu-i mai pasă de România. Ba îi pasă”, a declarat presei Monica Macovei, membră a comisiei LIBE.

 

”O dezbatere în plenul Parlamentul European pe aceeași temă, a justiției, dacă apar elemente noi nu este exclusă”, ne-a declarat europarlamentara ALDE, Renate Weber.

 

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/IMG_0020.jpg

 

”Dacă lucrurile evoluează rău, cu legi în favoarea infractorilor, cu decizii netransparente, Parlamentul European poate trimite o misiune de investigare”, susține și europarlamentarul Cristian Preda. În discuțiile din plenul comisiei LIBE Rebecca Harms a reiterat ideea. Șefa Partidului Verzilor i-a felicitat pe cetățenii români al căror semnal a ajuns la Bruxelles și a subliniat că o misiune în România este foarte importantă pentru a vedea dacă instituțiile statului își fac datoria față de cetățeni. S-au exprimat și neliniști legate de implicarea serviciilor secrete în justiție, de pierderea încrederii cetățenilor în politicieni, întrebări ridicate de Cornelia Ernst de la stânga unită-GUE și de Nathalie Griesbeck-ALDE.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22