Pe aceeași temă
Membrii consiliului urmau sa decida aderarea in trepte sau amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei, dar discutiile au fost intrerupte din cauza faptului ca statele membre aveau pozitii divergente privind aderarea Bulgariei si Romaniei. Din cate se pare, intreruperea a fost ceruta de Polonia, care detine presedintia rotativa a UE.
Sustineri pentru aderarea in trepte
Ministrul austriac de interne, Johanna Mikl-Leitner, a pledat, înaintea reuniunii, pentru o ”aderare în etape” a României şi Bulgariei la Schengen, fără să specifice însă date concrete în acest sens. El a declarat că ”acesta este, pe de o parte, un semnal clar că cele două state au ajuns deja foarte departe, dar că mai sunt unele lucruri de făcut”, relatează APA, preluat de Agerpres.
La rindul ei, Polonia a pledat pentru aceasta solutie de compromis, adica aderarea partiala la Schengen a Romaniei si Bulgariei.
Ulterior, Franta si Germania au anuntat ca sustin compromisul propus de presedintia poloneza a UE, care presupune aderarea in etape, mai intai cu frontierele aeriene si maritime, la 31 octombrie, urmand ca decizia privind aderarea cu granitele terestre sa fie luata pana cel tarziu 31 iulie 2012.
Olanda si Finlanda isi mentin refuzul
Olanda si Finlanda au anuntat, la inceputul dezbaterilor din Consiliul JAI ca se opun aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen.
”Ştim că criteriile tehnice, confirmate prin cele 7 rapoarte de evaluare ale grupului de lucru pentru evaluare Schengen au fost îndeplinite în totalitate, dar la fel de important este şi sentimentul de siguranţă al poporului nostru. Şi nu avem siguranţă tocmai când vine vorba de combaterea corupţiei”, a afirmat ministrul austriac.
România trebuie să facă progrese în privinţa luptei împotriva corupţiei, nu doar în domeniul tehnic, pentru ca Olanda să aibe încredere că acquis-ul Schengen va fi pe deplin implementat, a declarat înainte de reuniunea de la Bruxelles ministrul olandez al imigraţiei, Gerd Leers, potrivit Agerpres.
Ministrul olandez a mai precizat că, în contextul actualei "crize uriaşe" din Europa, pentru a putea cere solidaritate cetăţenilor, "trebuie să le arătăm că fiecare ţară s-a pregătit bine în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate".
"Trebuie să fim 100% siguri că acest lucru se întâmplă în România şi Bulgaria. Şi, dacă se va întâmpla aşa, atunci vom spune, da, vom lucra împreună. Vom avea o discuţie deschisă şi onestă, în care voi prezenta argumentele noastre şi voi explica poziţia noastră", a declarat Gerd Leers, fără a face comentarii cu privire la un posibil calendar privind reluarea discuţiilor sau aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
Lupta pentru stabilirea calendarului
Teoretic, amanarea stabilirea termenului in care Romania si Bulgaria se vor alatura statelor membre spatiului Schengen este inevitabila, avand in vedere ca nu exista unanimitatea necesara unei decizii.
Importanta este insa concluzia presedintiei poloneze, adica ce va propune pentru viitor si la ce data ar putea avea loc o noua discutie.
Surse de la Bruxelles au mai spus ca, daca joi nu va avea loc un vot, subiectul aderarii va fi introdus pe ordinea de zi a viitorului Consiliu European, de la jumatatea lunii octombrie . Procedural, introducerea pe ordinea de zi se poate cere inclusiv in ziua Consiliului de catre oricare dintre statele interesate - in acest caz Romania sau Bulgaria - sau de presedintia poloneza.