Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir trimis în judecată în dosarul Black Cube

Dragomir a avut ”în toată această operaţiune de compromitere un rol de iniţiator, dar şi de intermediar şi interfaţă a voinţei infracţionale din partea altor persoane”, arată procurorii DIICOT.

Fragmente din comunicatul DIICOT:

• Prin rechizitoriul din data de 13.07.2020, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.D. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, instigare la transfer neautorizat de date informatice, în formă continuată, instigare la fals informatic, în formă continuată, instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice și instigare la violarea secretului corespondenței, în formă continuată.

• Prin actul de sesizare s-a reținut faptul că inculpatul D.D., fost ofițer superior (locotenent – colonel), în cadrul Serviciului Român de Informații (șef grupare sectoare informativ – operative în Direcția Generală de Prevenire și Combatere Terorism din cadrul Serviciului Român de Informații), în prezent în rezervă, a fost trimis în judecată de către Direcția Națională Anticorupție, la data de 23.01.2015, pentru fapte de trafic de influență, spălare de bani, folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participației improprii şi uz de fals.

• Pornind de la funcţia, pregătirea specializată şi expertiza dobândită de-a lungul timpului în cadrul Serviciului Român de Informaţii (domeniul informativ – operativ al Direcţiei de Terorism), inculpatul stăpânea astfel cunoştinţe vaste atât sub aspectul tehnicilor de manipulare, cât şi în ceea ce priveşte caracteristicile şi modalităţile de acţiune ale grupurilor de criminalitate organizată şi mai ales metodologia de investigare şi documentare a unor astfel de grupări, majoritatea lor caracterizându-se printr-o specializare riguroasă a activităţilor infracţionale şi conspirativitate a acţiunilor ilicite, în scopul atingerii obiectivului propus şi totodată îngreunării identificării şi tragerii la răspundere penală.

• Din probele administrate la dosar rezultă faptul că, după trimiterea sa în judecată de către D.N.A. şi în timpul judecării sale în primă instanţă de către Tribunalul București, la începutul anului 2016, inculpatul D.D. a decis că o campanie denigratoare la adresa procurorului șef DNA de la acea dată ar putea avea un efect optim, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia dosarului său.

• Întrucât în primul trimestru al anului 2016 se discuta posibilitatea reînvestirii de către președintele României a procurorului şef al D.N.A. pentru un nou mandat, inculpatul D.D. a apreciat ca oportun momentul pentru declanșarea campaniei dorite, a cărei reuşită ar fi avut dublu rezultat: împiedicarea reînvestirii şi denigrarea persoanei respective urmată, implicit, de cea a instituției pe care o conduce, punând astfel sub semnul întrebării legalitatea demersurilor în dosarele investigate de D.N.A..

• În urma anchetei s-a stabilit faptul că, fiind conștient de amploarea şi implicit de impactul pe care ar trebui să îl aibă o astfel de campanie denigratoare, inculpatul D.D. a acceptat ideea cooptării altor persoane interesate de organizarea unei astfel de campanii, persoane care să-i sprijine demersurile atât din punct de vedere financiar cât şi din punctul de vedere al modalităţii efective de valorificare optimă a eventualului rezultat negativ al campaniei în mass – media naţională.

• Astfel, inculpatul D.D. a acționat atât în interes personal (având în vedere trimiterea în judecată în dosarul instrumentat de către D.N.A. şi totodată urmărind reintegrarea sa în structurile de informaţii române, profitând astfel de schimbările inerente care se pot produce la nivel instituţional prin denigrarea şi înlăturarea şefei D.N.A. de la conducerea direcţiei), cât şi pe fondul unui interes de grup, având în toată această operaţiune de compromitere un rol de iniţiator, dar şi de intermediar şi interfaţă a voinţei infracţionale din partea altor persoane.

• Profitând astfel de relaţiile create în funcţia avută în cadrul Serviciului Român de Informaţii, prin intermediul unui cetăţean israelian condamnat definitiv la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și evaziune fiscală într-un dosar instrumentat tot de către D.N.A., inculpatul D.D. a intrat în legătură cu inculpatul D.Z., reprezentant al unei companii de investigaţii israeliene, cu numele de marcă „BlackCube”, căruia i-a împărtăşit strategia sa şi scopul urmărit.

• Astfel a fost demarat și proiectul „Tornado”, ce a format obiectul cercetărilor în cauză, ale cărui activități desfășurate în cursul anului 2016, au vizat compromiterea imaginii unui înalt oficial din România – procurorul şef al DNA de la aceea dată.

• Momentul negocierii şi conturării planului infracţional din cadrul primei întâlniri a fost urmat de acordul efectiv al declanşării operaţiunii la cea de-a doua întâlnire, situaţie în care inculpatul D.D. a şi plătit în numerar un avans de aproximativ 150.000 de euro, stabilindu-se ca operaţiunea să se desfăşoare de urgenţă, având în vedere iminenta decizie pe care administrația prezidenţială urma să o ia în perioada ce urma, în ceea ce priveşte şefa D.N.A.

• Context:

• Dosarul Black Cube a fost deschis de DIICOT în 2016 și vizează încercări de intimidare la adresa lui Kovesi. Trei cetățeni israelieni, angajați Black Cube, și-au recunoscut deja faptele și au fost condamnați la închisoare cu condamnare. DIICOT nu a pus sub acuzare pe nici unul dintre cei care au comandat operațiunea executată de Black Cube.

• Black Cube a încheiat două contracte distincte în România, unul în martie 2015 avându-l drept beneficiar pe omul de afaceri Dan Adamescu, iar al doilea în februarie 2016, cu fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, a scris jurnalistul Dan Tăpălagă în 2016.

• În valoare de 600 de mii de lire, contractul cu Adamescu, condamnat între timp definitiv la închisoare sub acuzația că a mituit judecători pentru a pronunța soluții favorabile firmelor sale, ar fi avut că obiectiv determinarea DNA de a-și retrage acuzațiile în acest dosar, au explicat pentru HotNews.ro sursele citate.

• În cazul celui de-al doilea contract, HotNews.ro a dezvăluit în premieră pe data de 14 septembrie că a fost încheiat de Daniel Dragomir, reținut de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) în dosarul Black Cube. Dragomir ar fi semnat contractul cu israelienii în februarie 2016 pentru suma de 900.000 de lire, scopul fiind compromiterea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.

• Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că fostul ofițer este doar o interfață, deoarece nu dispunea de sume de bani atât de mari. Conturile lui Dragomir erau deja blocate, fiind anchetat într-un alt dosar.

• Potrivit informațiilor culese în timpul anchetei, se pare că pentru strângerea sumei de 900.000 de lire s-ar fi realizat „o chetă”, mai multe figuri importante anchetate de procurorii anticorupție contribuind la operațiune cu bani. Altfel spus, în acest al doilea contract s-ar fi alăturat mai multe persoane importante în achetă la DNA, moguli și politicieni, interesați de compromiterea șefei DNA.

De altfel, într-un comunicat DIICOT din septembrie 2016 se vorbeste despre o întâlnire dintre Daniel Dragomir și unul din suspecți cu care ar fi discutat inclusiv despre „presupusele persoane care stau în spatele operațiunii și care sunt interesate de reușita acesteia”

Trei executanți, condamnați

Yossi Barkshtein este al treilea angajat al firmei Black Cube condamnat de instanţele din România, după ce Ron Weiner şi David Geclowicz au primit câte 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendare.

La începutul lunii aprilie 2016, după ce Ron Weiner şi David Geclowicz au fost reţinuţi de procurorii DIICOT, Yossi Barkshtein a reuşit să fugă din România, pe numele lui fiind emis atunci un mandat de arestare în lipsă.

Potrivit DIICOT, pe parcursul lunii martie 2016, două persoane care ocupau poziţii de conducere în cadrul firmei israeliene Black Cube, cu puncte de lucru atât în Tel Aviv (Israel), cât şi în Londra (UK), împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei, printre care şi Weiner Ron şi Geclowicz David, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni, respectiv infracţiuni de hărţuire şi infracţiuni informatice, constând în fapt în efectuarea de multiple apeluri telefonice cu caracter ameninţător şi hărţuitor, precum şi atacuri de tip phishing, în vederea sustragerii credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii de conturi de poştă electronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei, copierea şi transferul fără drept al conţinutului acestora.

În cadrul grupării, Ron Weiner şi David Geclowicz aveau roluri şi sarcini precis trasate. Astfel, Ron Weiner răspundea de partea tehnico-informatică a activităţii, deţinând cunoştinţele informatice necesare, ocupându-se de atacurile de phishing şi de compromiterea efectivă a conturilor de email, în timp ce, în prealabil, David Geclowicz era cel care răspundea de contactarea telefonică a persoanelor din familia şi anturajul Laurei Kovesi şi de obţinerea datelor de contact necesare, mai precis adresele exacte de email, care în continuare formau ţinta atacurilor informatice.

„Activitatea infracţională specifică a echipei Weiner Ron şi Geclowicz David s-a realizat şi consumat pe teritoriul României, aceştia cazându-se în perioada 29.03 – 2.04.2016 la un hotel de pe raza municipiului Bucureşti. Urmare a operaţiunilor din data de 2.04.2016, de prindere a inculpaţilor Weiner Ron şi Geclowicz David, inculpatul Yossi Barkshtein, intrat în ţară în dimineaţa aceleiaşi zile, nu a mai reuşit să intre în posesia datelor confidenţiale compromise şi, aflând despre depistarea făcută de autorităţile judiciare române, în după-amiaza aceleiaşi zile a şi părăsit teritoriul României pe la punctul de trecere a frontierei Giurgiu către Bulgaria, la scurt timp deplasându-se cu avionul către Marea Britanie, Londra”, mai spun procurorii.

Kovesi: oamenii care au plătit contractul sunt încă liberi

Într-un interviu acordat în iulie 2019 pentru BBC, Laura Codruța Kovesi a vorbit de episodul Black Cube, în care a fost hărțuită în schimbul unui contract în valore de 1 milion de euro, arătând că cei care au comandat operațiunea nu sunt găsiți: ”Am primit destule amenințări. A fost o companie acum 2 ani care a fost angajată ca să mă hărțuiască și pe mine, și pe familia mea, valoarea contractului lor era de 1 milion de euro (cazul Black Cube, n.red.). Am depus o plângere, două persoane au fost cercetate și condamnate, dar oamenii care au plătit contractul sunt încă liberi. Dar eu mi-am făcut treaba și în pofida acestui lucru”, a declarat Kovesi.