Freex: Cele mai grave agresiuni împotriva jurnaliștilor, la protestele din 10 august

Laurentiu Gheorghe | 07.05.2019

În Raportul FreeEx (2018-2019) se arată că profesia este sabotată chiar de foștii jurnaliști care au intrat în politică sau trăiesc din alocația oferită de partide.

Pe aceeași temă

Raportul FreeEx (2018-2019) - Libertatea Presei în România definește anul 2018 ca un an de pregătire şi de tatonare pentru perioada electorală 2019 - 2020. ActiveWatch a lansat raportul cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei.

Campaniile mediatice duse împotriva unor persoane din sistemul judiciar sau a unor politicieni vor fi cu siguranţă „utile” şi vor legitima strategiile editorial-electorale ale „partidelor media” care nu au depus niciun efort să mimeze măcar o minimă distanţă între politică şi jurnalism.

„Sfârşitul anului trecut venea cu confirmarea că Partidul Social Democrat investeşte masiv şi consecvent în fidelizarea unor jurnalişti şi formatori de opinie care reuşesc, cu multă abilitate, să transfere agenda partidului în agenda publică. Vocile minoritare sau critice la adresa coaliţiei de guvernare au fost permanent demonizate de presa pro guvernamentală şi încadrate ca fiind «propaganda sistemului». Opozanţii actualei puteri, fie ei partide sau ONG-uri, au fost înfieraţi sistematic de presa fidelă actualei puteri, care a încropit pseudo-investigaţii despre consum de droguri, tranzacţii fantomatice cu bitcoin şi despre relaţii nesănătoase cu puterile colonialiste. Din nou, politicienii puterii şi presa arondată au făcut front comun şi au încercat să dezvolte o imagine apocaliptică a unui stat pus sub asediu de forţe răuvoitoare. Pe de altă parte, unele instituţii de presă, critice puterii, nu au acţionat întotdeauna cu profesionalism, unele dintre ele transformându-se în portavoce exclusivă pentru partidele din opoziţie. Însă, raportul de forţe între media partizane este similar cu cel dintre partidele politice parlamentare de la noi - presa pro guvernamentală are resurse şi impact semnificativ mai mari decât presa de opoziţie”.

În contextul protestului din 10 august 2018, au fost consemnate cele mai multe şi mai grave agresiuni împotriva jurnaliştilor, agresiuni venite tocmai din partea forţelor de ordine, care ar fi trebuit să asigure protecţia tuturor cetăţenilor aflaţi în mijlocul acelor evenimente încă neclare pentru opinia publică şi pentru anchetatori.

Conform Indexului Libertăţii Presei realizat de organizaţia Reporteri Fără Frontiere, situaţia presei de la noi rămâne tot în zona problematică, în anul 2019 pierzând deja trei poziţii în clasamentul global (în 2018, locul 44, iar în 2019, locul 47). „Singura explicaţie pentru această poziţie rezonabilă în clasamentul global ar fi că România nu e zonă de război (contrar avertizărilor de tip breaking news de la televizor) şi că nu avem jurnalişti ucişi pentru că şi-au făcut datoria”.

„La noi, jurnaliştii oneşti şi profesia, în ansamblul ei, sunt sabotate, de cele mai multe ori, chiar de foşti jurnalişti care fie au intrat oficial în politică, fie trăiesc din alocaţia oferită de partide”, se mai arată în raport.

Principalele evenimente din 2018-2019 cu impact asupra libertăţii de exprimare:

  • Televiziunea şi radioul public - presiuni editoriale şi derapaje politice alarmante. Actuala Preşedintă-Director General a TVR, Doina Gradea, a dovedit că nu este potrivită pentru funcţia pe care o deţine şi trebuie demisă de Parlament.

  • Dezbaterile din Comisia parlamentară de control al SRI au relevat existenţa unor relaţii controversate între conducerea SRI din mandatul lui George Maior şi patroni din presă.

  • Infiltrarea presei de către serviciile de informaţii, recunoscută în mod oficial de SRI, într-un comunicat de presă din septembrie 2017, continuă să aibă efecte toxice în mass-media.

  • 2018 a fost un an în care dosarele penale ale patronilor de presă în general au stagnat sau au evoluat favorabil acestora.

  • Jurnaliştii au fost agresaţi, ameninţaţi şi insultaţi de politicieni, reprezentanţi ai autorităţilor statului, oameni ai legii. O jurnalistă a fost ameninţată cu moartea de un poliţist, iar maşina unui alt jurnalist a fost incendiată.

  • Jurnalişti şi cetăţeni paşnici au fost victimele agresiunii nejustificate a forţelor de ordine în 10 august 2018 la „Protestul Diasporei”, violenţe care au fost relatate chiar şi de presa străină.

  • A continuat practica Jandarmeriei Române de a amenda cetăţeni pentru status-urile de pe reţelele de socializare şi de a identifica aşa-zişi organizatori ai unor proteste nenotificate, în funcţie de share-urile de pe profilurile acestor cetăţeni.

  • Un jurnalist german care documenta protestul din 20 iunie 2018 a fost ridicat de Jandarmerie şi reţinut la o secţie de poliţie, unde a fost amendat. Procesul verbal a fost anulat, în primă instanţă.

  • Jandarmeria şi Poliţia au aplicat mai multe amenzi pentru afişarea unor mesaje defăimătoare la adresa Partidului Social Democrat (plăcuţe de înmatriculare înregistrate în Suedia, proiecţii video pe clădiri în Bucureşti).

  • Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a dat dovadă de aroganţă şi ostilitate în relaţia cu presa, lăsând fără acreditare jurnalişti incomozi sau ţinând la porţile instituţiei jurnalişti.

  • Au existat instituţii publice centrale (Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii) care au dorit centralizarea comunicării publice, limitând astfel dreptul la informare al cetăţenilor, prin proceduri greoaie şi birocratice de avizare a eventualelor comunicări publice ale instituţiilor din subordine.

  • Prevederile Legii nr. 544/2001 rămân opţionale pentru parte dintre instituţiile publice din România şi dintre entităţile asimilate acestora. Curtea Constituţională a României, Ministerul Apărării Naţionale sau Partidul Social Democrat sunt instituţii care au refuzat furnizarea unor informaţii de interes public şi care au pierdut în instanţă.

  • Primăria Municipiului Bucureşti a restrâns încă şi mai mult comunicarea cu jurnaliştii, aceştia având ca singur instrument de comunicare cu PMB conferinţele de presă organizate de instituţie.

  • Regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal (GDPR) este folosit de autorităţi şi instituţii publice pentru a bloca accesul jurnaliştilor şi al cetăţenilor la informaţii de interes public.

  • Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal se adaugă listei de cenzori politici ai mass-media, implementând Regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal (GDPR) fără a respecta exercitarea dreptului la libertatea de exprimare.

  • În 2018, hotărârile luate de colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării au generat suspiciunea că aceasta a devenit o anexă a coaliţiei de guvernare.

  • România a pierdut un nou proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare al unui jurnalist, care a fost arestat în 2006, urmărit penal şi amendat pentru deţinerea şi comunicarea de informaţii clasificate.

  • Directiva privind drepturile de autor pe piaţa unică digitală (cunoscută şi ca Directiva Copyright), adoptată de Parlamentul European în martie 2019, conţine prevederi cu impact negativ asupra libertăţii de exprimare şi accesului la informaţii.

Consiliul Naţional al Audiovizualului a încercat, în 2018, să ajungă la zi cu soluţionarea reclamaţiilor care au vizat, în principal, posturile Antena 3, Realitatea TV, România TV şi B1TV. De altfel, acestea au fost cele mai amendate posturi de ştiri anul trecut. La începutul acestui an, CNA a luat mai multe decizii controversate, cea mai sonoră fiind decizia de suspendare temporară a emisiei postului Realitatea TV pentru derapaje grave în prezentarea protestului din 10 august 2018. De asemenea, pentru a închide definitiv o serie de reclamaţii care riscau să depăşească termenul de prescripţie, a acordat amenzi la „la pachet” pentru posturile Antena 3, Realitatea TV şi România TV pentru abateri repetate de-a lungul anului 2018.

La sfârşitul anului trecut, CNA şi-a schimbat componenţa prin validarea de către Parlament a patru membri noi, iar în luna martie a votat-o pe Monica Gubernat pentru funcţia de preşedinte, propunere încă nevalidată de Parlament.

Anul trecut, jurnaliştii au fost victime ale agresiunilor, ameninţărilor şi insultelor:

  • Jurnalista Emilia Şercan a primit ameninţări cu moartea. Poliţia a identificat un prim suspect, care este chiar un poliţist.

  • Jurnalistul Dragoş Pătraru a făcut publice înregistrări care denunţă abuzurile conducerii TVR, reprezentate de Directorul-General Doina Gradea şi de Directorul TVR 1 şi producătorul executiv Eduard Dârvariu.

  • Liviu Dragnea a cerut anchetarea jurnalistului Dan Tapalagă, după ce G4Media a publicat un material despre un memorandum secret pe care Parlamentul României ar fi urmat să îl adopte.

  • Maşina jurnalistului timişorean Dragoş Boţa a fost incendiată, iar autorul a rămas necunoscut.

  • În acest context, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a devenit din nou agresiv verbal la adresa jurnalistului, care a publicat mai multe materiale critice despre activitatea Primăriei.

  • Mai mulţi jurnalişti l-au boicotat prin ignorare pe Eugen Nicolicea, după ce a jignit presa. România TV a primit o ameninţare cu bombă. Doru Buşcu, redactor-şef la Caţavencii, a acuzat, într-o scrisoare deschisă adresată directorului SRI, că este filat de reprezentanţi ai instituţiei conduse de către acesta. Avocatul Poporului s-a remarcat prin izbucniri nervoase la adresa presei. Nemulţumit de o ştire, ministrul Finanţelor, Orlando Teodorovici, a ameninţat voalat TVR. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a ameninţat presa cu retragerea acreditărilor la instituţia condusă de el, ameninţare pe care a şi pus-o parţial în practică. Iar lista continuă.

În 2018, piaţa de media s-a bucurat de cea mai bună perioadă de după criza financiară. Estimările au indicat o creştere cu 10% a pieţei de publicitate faţă de anul precedent, potrivit MediaFactBook.

Mobilitatea jurnaliştilor a continuat să fie foarte crescută, mulţi dintre aceştia orientându-se spre alte redacţii sau proiecte, eventual în domenii conexe.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2023 Revista 22