Pe aceeași temă
“Un Consiliu scurt care începe în jurul mesei, se face poza de familie, se serveşte dineul şi în timpul acesta se discută”. Aşa a descris preşedintele Traian Băsescu, în linii mari, summitul de miercuri de la Bruxelles pentru care l-a mandatat, în premieră, pe primul-ministru Victor Ponta.
Cu trei teme pe agendă, între care cea mai importantă pentru România este energia, Consiliul liderilor UE din 22 mai va da, inevitabil, veşti proaste unora dintre investitorii în economie, oricare va fi decizia luată în privinţa schemei de susţinere a energiei regenerabile.
Cu alte cuvinte, primul-ministru este prins la mijloc. Dacă subvenţiile se reduc, aşa cum va propune şi Victor Ponta, raliindu-se Germaniei şi Spaniei, cei care vor primi lovitura vor fi investitorii în eoliene şi solare, nişă care a explodat, practic, în România, în ultimii ani. Dacă se păstrează la un nivel apropiat de cel actual, oameni de afaceri precum Lakshmi Mittal, unul din cei mai mari jucători din siderurgie, ameninţă că cu retragerea din Uniunea Europeană. Printre consecinţe: închiderea Sidex Galaţi. "E nevoie şi de o coordonare eupropeană. Dacă ni se impune să luăm o anumită măsură vom fi între ciocan şi nicovală", a anticipat marţi Victor Ponta, arătând că subvenţiile în România sunt "de şase ori mai mari ca în alte state".
Singura participare anterioară a lui Victor Ponta la masa Consiliului European a fost pe 28 iunie 2012, când premierul a plecat la Bruxelles, fără mandat de la Traian Băsescu, în ciuda interdicţiei Curţii Constituţionale.
Ce va susţine România la Bruxelles
Într-o discuţie telefonică luni după-amiază, Băsescu şi Ponta s-au pus de accord asupra mandatului pe care premierul să îl susţină la Bruxelles. Printre mizele României se numără, potrivit unor surse politice, un acord legat de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, asumarea finanţării proiectului Nabucco, în care ar urma să fie implicată şi compania Transgaz, şi luarea unei decizii legate de subvenţiile pentru producătorii de energie regenerabilă.
Pe lângă deciziile legate de energie, liderii europeni discută joi despre combaterea evaziunii fiscale, din care speră să scoată un miliard de euro în acest an, şi despre Uniunea Economică şi Monetară.
Gazele de şist. O primă miză este legată de gazele de şist, o discuţie lăsată în suspensie în Consiliul European după februarie 2011. Răzgândirea lui Ponta şi decizia Guvernului de a susţine Chevron-Exxon în explorarea zăcămintelor din România, au cântărit de altfel, spune Băsescu, în mandatarea lui Ponta la Bruxelles.
Concret, în privinţa gazelor de şist, Băsescu se aşteaptă la acceptarea de către liderii UE a acestei surse de energie, în formula “energie neconvenţională”, care să apară ulterior şi în concluziile Consiliului European.
Interesate de aceeaşi poziţie ar fi Marea Britanie, Ungaria, Polonia, Spania, ţări care au acordat, ca şi România, licenţe în domeniu. Comisia Europeană nu a formulat însă o poziţie, analizând încă implicaţiile legate de mediu.
“Având în vedere că a fost de acord cu explorarea şi exploatarea gazelor de şist, cred că acest punct de vedere trebuie susţinut la Bruxelles, în discuţiile din Consiliu. El ar trebui să se numească energii neconvenţionale şi aş vrea să apară acest cuvânt, energie neconvenţională, în concluziile Consiliului, printre multe altele, Nabucco şi ce mai e de apărut”, şi-a rezumat Băsescu poziţia pentru Bruxelles.
Gazoductul Nabucco. Lăsat în aşteptare în timpul crizei economice, în lipsa banilor, gazoductul Nabucco cu finanţare parţială de la Uniunea Europeană, asumat ca atare, este esenţial pentru România pentru a-şi reduce dependenţa de gazul rusesc şi a implica Trangaz într-unul din cele mai mari proiecte europene.
"Practic o să avem două surse, intervine concurenţa şi nu mai depindem de un singur importator", a rezumat miercuri ministrul Constantin Niţă.
În acest moment, Nabucco pierde teren în faţa Proiectul Transadriatic la capitolul costuri, fiind mult mai scump de realizat decât conducta gândită să treacă prin Grecia, Albania, Marea Adriatică, până în Italia.
Nabucco, pe de altă parte, o conductă de cinci ori mai lungă proiectată a fi construită începând cu 2015, ar urma să tranziteze Bulgaria, România, Ungaria, Austria, plecând din Turcia. În ambele proiecte sunt implicate şi companii germane. Potrivit directorului executiv al proiectului, Reinhard Mitschek, până acum, costurile de dezvoltare s-au limitat la sub 5% din totalul investiţiei, estimat la 4 miliarde de euro.
O decizie fermă a Consiliului European ar fi cu atât mai importantă cu cât în luna iunie este aşteptată hotărârea Azerbaidjanului privind gazoductul ales pentru a-şi furniza gazele în UE. Alternativele la gazul azer ar fi acest moment sursele din Turkmenistan, Irak şi rezervele din Marea Neagră.
Subvenţiile pentru energia “verde”. Una din soluţiile vizate de Germania la acest Consiliu este reducerea, dacă nu chiar tăierea subvenţiilor pentru energia verde. La începutul anului, Germania şi Spania au făcut deja reducerile pe care şi le puteau permite prin legislaţia naţională, pentru a trage în jos preţul la energie plătit atât de polulaţie cât şi de marii consumatori, ca decont pentru aşa-numitele “certificate verzi”.
O intenţie similară are şi Guvernul Ponta care a anunţat deja că cel mai târziu la 1 ianuarie 2014, dacă nu chiar de la 1 iulie 2013 doreşte să reducă numărul “certificatelor verzi” pe care producătorii de energie regenerabilă le pot tranzacţiona, ca şi valoarea acestora. În plus, ministrul pentru Energie, Constantin Niţă, are în aşteptare un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care subvenţiile, odată reduse, ar putea fi “îngheţate” până în 2017. Astfel, în loc să dea 110 euro (2 certificate) pentru fiecare MW produs prin eoliene, să acorde doar 55 sau 70 de euro şi aceştia recuperabili după 2017, pentru a reduce presiunea pe marii consumatori. Un exemplu este Mittal care plăteşte 50 de milioane de euro anual doar pentru aceste certificate, ameninţând din acest motiv că ia în calcul renunţatrea la afacerile din România.
“Megawattul pe piaţă este 170 de lei. Deci eu dacă îţi dau subvenţie 450 de lei pentru un produs care se vinde cu 170, este într-adevăr un sprijin important, ca să spun aşa. Noi l-am dat prin legislaţie, sigur că da. Problema este dacă este şi sustenabil. Eu am întrebat, vreţi să aveţi eoliene într-o ţară care este în faliment?”, a comentat Victor Ponta situaţia subvenţiilor.
Intenţia lui Niţă este aceea de a-şi promova ordonanţa în Guvern săptămâna viitoare. Până atunci, ministrul aşteaptă un semnal de la Consiliu. "Aşteptăm mâine un mesaj pentru sprijinirea investiţiilor, indiferent din ce domeniu, pe baza unei reaşezări a politicii energetice, pentru că altfel riscăm ca majoritatea investitorilor să nu vină în Europa şi să maergă acolo unde primesc facilităţi mai mari", a spus Niţă.
"Regii" politici ai vântului
Astfel, prin “semnul de încredere” acordat lui Ponta, Băsescu iese din situaţia de a explica, la Bucureşti, fie că, după Oltchim, se vor închide şi alte combinate, în următoarea perioadă, fie că investitorii în solare şi eoliene vor pierde bani.
Cu atât mai mult cu cât între cele 194 de companii producătoare de energie regenerabilă în România, se numără câţiva importanţi jucători apropiaţi PDL. Pe lista producătorilor se află, printre alţii, Luxten Lighting Company, la care Elena Băsescu a lucrat înainte de a intra în Parlamentul European, Green Energy Grup, vândută recent de fiul lui Gheorghe Ştefan, unui offshore, dar rămasă în sfera PDL inclusiv prin legătura cu Ştefan Szabo şi Beny Alex SRL, firma lui Vasile Tântaş, intrată de asemenea în afacerea cu energie verde. Ten Transilvania Energy, din Cluj, este deţinută fe fraţii Simion şi Teofil Mureşan, prieteni cu fostul primar PDL Sorin Apostu şi finanţatori ai vacanţelor sale în Dubai, aşa cum apar în dosarul acestuia.
Un alt jucător important a devenit, prin Energycum W, omul de afaceri Dorin Umbrărescu, unul dintre regii asfaltului asimiliaţi anturajului PDL. Între primii intraţi pe această nişă se numără şi Energy Holding.
În rândul companiilor cu licenţe, dar şi cu legături politice apar de asemenea Sorste SA, firma fostului ministru PDL Sorina Plăcintă, trecută între timp la PNL, Ecoprod Energy, legată şi de numele preşedintelui PSD al CJ Prahova, Mircea Cosma, dar şi Iridex Grup, compania fostului senator PC Corneliu Pascu.
Printr-o schemă foarte generoasă, legislaţia din România susţine producătorii de energie regenerabilă prin certificatele verzi. Dincolo de energia produsă pe care o vând, aceştia primesc astfel subvenţii mult mai mari decât preţul energiei. Legislaţia a fost aprobată în timpul guvernării Boc pentru atingerea ţintei UE ca, până în 2020, 20% din energia necesară să provină din surse nepoluante.
sursa: gandul.info
